Cartea a II-a. Despre familie
Titlul II. Casatoria
Capitolul VI. Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor
Sectiunea a 2-a. Regimul comunitatii legale
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Reprezinta un bun unitar caracterizat prin reunirea elementelor necorporale si a unor elemente corporale ce apartin unui comerciant, permitandu-i acestuia sa-si dezvolte clientela.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin
intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor
de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Art. 30 C.Fam.: bunurile dobandite in timpul casatoriei intra sub incidenta comunitatii de bunuri - se prezuma ca sunt bunuri comune.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Expresie care face referire la Nulitatea relativa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
(Authorized shares)
Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept real de garantie imperfect, conform caruia persoana detinatoare a unui bun (indiferent de natura lui) pe care trebuie sa-l restituie are dreptul sa-l retina
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Codul sursa este o expresie intermediara fundamentala de realizare a programului ce reprezinta traducerea unor parti din materialului de conceptie pregatitor intr-un limbaj de programare folosind regulile gramaticale ale acelui limbaj. Nu este exprimat in limbaj natural, avand un aspect criptic pentru un neprofesionist in informatica dar coerent pentru specialisti.
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Reprezinta un bun unitar caracterizat prin reunirea elementelor necorporale si a unor elemente corporale ce apartin unui comerciant, permitandu-i acestuia sa-si dezvolte clientela.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
A fost elaborat avand ca model Codul Francez
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Expresie din limba latina - leoninus
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept real de garantie imperfect, conform caruia persoana detinatoare a unui bun (indiferent de natura lui) pe care trebuie sa-l restituie are dreptul sa-l retina
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Drept de proprietate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost
inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste
dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor
comerciale.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
Sanctiune civila constand in desfiintarea casatoriei care a fost incheiata cu incalcare prevederilor legale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Art. 339. Bunurile comune. Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.
Art. 340. Bunurile proprii. Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat;
e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;
f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
Art. 341. Veniturile din munca si cele asimilate acestora. Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii.
Art. 342. Regimul juridic al bunurilor proprii. Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii, in conditiile legii.
Art. 343. Dovada bunurilor sotilor. (1) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
(2) Dovada ca un bun este propriu se poate face intre soti prin orice mijloc de proba . In cazul prevazut la art. 340 lit. a), dovada se face in conditiile legii.
(3) Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata, daca partile convin astfel. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt comune.
Art. 344. Formalitatile de publicitate. Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate .
Art. 345. Actele de conservare, de folosinta si de administrare. (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor.
(2) De asemenea, fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.
(3) Dispozitiile art. 322 raman aplicabile.
(4) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.
Art. 346. Actele de instrainare si de grevare. (1) Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art. 345
alin. (4) raman aplicabile.
(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite.
Art. 347. Nulitatea relativa. (1) Actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anulabil.
(2) Tertul dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile.
Art. 348. Aportul de bunuri comune. Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii.
Art. 349. Regimul aporturilor. (1) Sub sanctiunea prevazuta la art. 347, niciunul dintre soti nu poate singur, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni . In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, sotul care nu si-a dat consimtamantul scris la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune. Sotul asociat exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur transferul partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute.
(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens. In acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca, prin conventie, sotii nu au stipulat alte cote-parti. Partile sociale sau actiunile ce revin fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii.
Art. 350. Dispozitiile testamentare. Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri .
Art. 351. Datoriile comune ale sotilor. Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune;
b) obligatiile pe care le-au contractat impreuna;
c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor.
Art. 352. Raspunderea subsidiara pentru datoriile comune. (1) In masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei.
(2) Sotul care a platit datoria comuna in conditiile alin. (1) are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza.
Art. 353. Urmarirea bunurilor comune. (1) Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
(2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale.
(3) Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.
Art. 354. Urmarirea veniturilor din profesie. Veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art. 351 lit. c).
Art. 355. Lichidarea regimului comunitatii. (1) La incetarea comunitatii, aceasta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial.
(2) Pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor, cat si in privinta obligatiilor.
(3) Cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligatiile sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.
Art. 356. Efectele incetarii regimului comunitatii. Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia.
Art. 357. Lichidarea comunitatii. Partajul. (1) In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor.
(2) In acest scop, se determina mai intai cota-parte ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.
(3) Dispozitiile art. 364 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Art. 358. Partajul in timpul regimului comunitatii. (1) In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere.
(2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(3) Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.
(4) Regimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile legii, chiar daca toate bunurile comune au fost impartite potrivit acestui articol .
Art. 359. Conventiile contrare regimului comunitatii legale. Orice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.
Note si Comentarii!
Articol actualizat prin Legea 71/2011
Potrivit dispozitiilor art. 339 din Noul Cod civil ``Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor``, dispozitiile art. 30 din actualul Cod al familiei fiind pastrate si parte din ele anihilate prin adoptarea regimurilor matrimoniale. Prin alegerea regimului matrimonial al comunitatii legale nu mai trebuie dovedita calitatea de bun comun ca si in reglementarea existenta pana la momentul intrarii in vigoare a Noului Cod civil.
In anul 1954, Marea Adunare Nationala a preluat integral Codul familiei sovietic care la articolul 30 prevedea ca bunurile dobandite de soti, in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune.
Articolul 31 din Codul familiei a fost piesa de fundament al regimului proprietatii, care a stabilit proprietatea exclusiva a fiecarui sot in parte, dupa cum urmeaza: a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei; b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti; d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri; e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei; f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare .
In noua reglementare, bunul dobandit inainte de incheierea casatoriei nu mai este considerat si definit a fi eminamente bun propriu, intrucat partile, respectiv sotii, prin conventia lor pot stabili ca regimul matrimonial conventional sa cuprinda si bunul sau propriu, desi era dobandit inainte de incheierea casatoriei si ar fi fost, prin urmare bun propriu. Pentru a nu limita si restrange vointa partilor, legiuitorul a prevazut limitativ bunurile care nu sunt bunuri comune, ci bunuri ale fiecarui sot potrivit dispozitiilor art. 340 din Noul Cod civil. Dispozitiile art. 367 lit. ``a`` din Noul Cod civil stabilesc si norma cu caracter derogatoriu de la regimul bunurilor proprii ale fiecarui sot, norma cu caracter imperativ ce nu poate forma obiectul regimului conventional, respectiv: bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri si bunurile de uz personal. Aceste doua categorii de bunuri, fiind cuprinse si in reglementarea prevazuta de art. 31 din actualul Cod al familiei nu a constituit si nici nu a putut vreodata constitui obiect al vreunei tranzactii sau obiect al partajului, dupa cum nici in viitoarea reglementare nu se poate regasi in vreunul din categoriile de regimuri matrimoniale.
Noutatea adusa de Codul civil o constituie facerea inventarului cu privire la bunurile proprii pentru a nu exista confuzie si pentru ca partile sa aiba cunostinta de masa patrimoniala cu care si-au inceput mariajul.
Articoul 36 din Codul familiei stabileste ce se va intampla cu bunurile comune in situatie divortului: ``La desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca. Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte dintre ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobandi ulterior, sunt bunuri comune.`` Prin reglementarea si adoptarea regimului matrimonial soarta bunurilor este cu totul distincta, in functie de regimul matrimonial ales.
In cadrul regimului comunitatii legale, ca si pana acum, fiecare sot poate dispune si poate administra bunurile sale proprii, fara consimtamantul celuilalt sot.
Urmarirea bunurilor comune
Urmarirea bunurilor comune de catre creditori nu se poate face, decat dupa ce se vor fi urmarit bunurile sotului debitor, ca si reglementarea de pana la intrarea in vigoare a Noului Cod civil, operand in acest caz beneficiul de discutiune reglementat de teoria generala a obligatiilor.
In cadrul regimului comunitatii legale sotii raspund cu bunurile comune pentru datoriile comune potrivit dispozitiilor art. 351 din Noul Cod civil, tocmai pentru a se evita introducerea sau utilizarea vreunei clauze nescrise, clauza care ar avea efect leonin. Legea reglementeaza raportul de creditor debitor al unuia dintre soti fata de celalalt recunoscand si un drept de retentie in favoarea sotului creditor, care a suportat cu bunurile proprii, ori acoperirea unor creante din datoriile comune. Pentru ca munca prestata este o activitate personala si unica la nivelul si din partea fiecarui individ, legiuitorul a ales sa schimbe regimul posibilitatii executarii veniturilor profesionale sau din munca al vreunuia dintre soti. De esenta contractului de munca fiind obtinerea unei contraprestatii ca pret al muncii efectuate, in vederea intretinerii familiei proprii, precum si a evolutiei profesionale, sociale, dispozitiile din viitoarea reglementare prevad in cuprinsul art. 354 din Noul Cod civil ca nu pot fi ``urmarite veniturile din munca ale unui sot si nici veniturile asimilate acestora pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot``, cu exceptia situatiei in care datoriile sunt cauzate de necesitatea acoperirii ``cheltuielilor obisnuite`` ale casatoriei si sunt contractate de catre oricare dintre soti.
Daca in actuala reglementare, potrivit dispozitiilor art. 1310 Cod civil: ``Toate lucrurile care sunt in comert, pot sa fie vandute, afara numai daca vreo lege a oprit aceasta``, norma care constituie regula, de la care exista anumite exceptii, printre care de notorietate este faptul ca vinderea reglementata de art. 1307 Cod civil, ce reglementeaza vanzarea intre soti este nula, de la care exista insa si precizari derogatorii, in viitoarea reglementare, respectiv potrivit art. 317 diin Noul Cod civil prevede ca: ``Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sotaa‚¬A¦``, astfel vanzarea intre soti se va putea efectua fara a mai fi sanctionata cu nulitatea absoluta. Tot in aceasta privinta creditorii sunt aparati de actiunea pauliana ce o pot intenta, precum si de posibilitatea luarii la cunostinta de regimul matrimonial ales.
De precizat este faptul ca asa cum nici o terta persoana nu poate interveni in privinta exprimarii acordului sotilor la incheierea casatoriei, in sensul strict al manifestarii acestuia, in egala masura nicio terta persoana nu poate interveni nici la alegerea regimului matrimonial, precum nici la modificarea acestuia.
Incetarea regimului matrimonial al comunitatii legale
Regimul matrimonial al comunitatii legale ia sfarsit pe mai multe cai, respectiv:
- Prin desfacerea casatoriei prin divort caz in care potrivit dispozitiilor art. 356 din Noul Cod civil, ``fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia``, proprietate devalmasa care va inceta potrivit dispozitiilor art. 358 din Noul Cod civil.
- In caz de lichidare a comunitatii, dupa care se procedeaza la efectuarea partajului asupra bunurilor comune, cu aplicarea prezumtiei de contributie egala la dobandirea acestora.
- In caz de partaj in timpul regimului comunitatii cu procedura prevazuta de dispozitiile art. 358 din Noul Cod civil, fie pe cale amiabila prin partaj voluntar autentificat de catre un notar public, fie in caz de neintelegere pe cale judecatoreasca potrivit dispozitiilor art. 370 din Noul Cod civil, ce reglementeaza separatia de bunuri in timpul casatoriei si are drept consecinta schimbarea regimului matrimonial din cel al comunitatii legale, in cel al separatiei de bunuri .
- In caz de deces al unuia dintre soti, potrivit dispozitiilor art. 350 din Noul Cod civil, fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri .
Sanctiunea nerespectarii regimului conventional consta in nulitatea absoluta potrivit dispozitiilor art. 359 din Noul Cod civil, in masura in care nicio clauza ``nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale``. Norma de drept confera partilor, respectiv sotilor posibilitatea de a-si stabili modalitatea de impartire a activului patrimonial, iar orice dispozitie contrara reglementarilor juridice atrage aplicarea principiului restitutio in integrum.
Iustina NICULESCU
Interesant
