Directiva privind organismele modificate genetic (OMG)1 prevede ca acestea pot fi diseminate in mod deliberat in mediu sau introduse pe piata numai dupa autorizare.Pe de alta parte, in Regulamentul privind produsele alimentare modificate genetic2 se arata ca OMG-urilor destinate utilizarii ca produse alimentare, produsele alimentare care contin sau constau din astfel de organisme, precum si produsele alimentare produse din sau care contin ingrediente produse din OMG-uri trebuie sa faca obiectul unei autorizari prealabile introducerii lor pe piata .In anul 1998, intreprinderea Monsanto a obtinut o autorizatie de introducere pe piata a porumbului modificat genetic de tipul MON 810. Acesta contine gena unei bacterii care produce toxine ce distrug larvele unui fluture parazit, a caror prezenta, in caz de infestare, constituie un pericol pentru dezvoltarea plantei.In litigiu se afla domnul Bablok, apicultor amator, si Freistaat Bayern (Landul Bavaria, Germania), proprietarul mai multor terenuri pe care s-a cultivat in ultimii ani porumb MON 810 in scopuri de cercetare. In apropierea acestor terenuri, domnul Bablok produce miere destinata vanzarii si consumului propriu. Pana in anul 2005, producea inclusiv polen destinat vanzarii ca produs alimentar, sub forma de suplimente alimentare. In anul 2005, a fost constatata prezenta ADN-ului de porumb MON 810 si a unor proteine modificate genetic in polenul de porumb colectat de domnul Bablok in stupi situati la 500 de metri de terenurile apartinand Freistaat Bayern. Pe de alta parte, prezenta unor cantitati foarte reduse de ADN de porumb MON 810 a fost detectata intr-o serie de esantioane de miere apartinand domnului Bablok.Considerand ca prezenta unor reziduuri de porumb modificat genetic facea produsele sale apicole improprii pentru comercializare si pentru consum, domnul Bablok a initiat proceduri judiciare impotriva Freistaat Bayern in fata instantelor germane, proceduri la care s-au alaturat alti patru apicultori amatori.Bayerischer Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativa a Landului Bavaria, Germania) a aratat ca, in momentul in care este incorporat in miere sau in suplimente alimentare pe baza de polen, polenul in litigiu isi pierde capacitatea de fecundare. Instanta a dorit sa se precizeze care sunt consecintele acestei pierderi. Instanta de trimitere a solicitat in principal Curtii de Justitie sa stabileasca daca simpla prezenta in produsele apicole in cauza a polenului de porumb modificat genetic care si-a pierdut capacitatea de reproducere are drept consecinta obligatia de autorizare aproduselor respective la introducerea lor pe piata .In hotararea pronuntata astazi, Curtea arata mai intai ca polenul in discutie nu poate fi calificat drept OMG decat in cazul in care constituie un ``organism`` in sensul directivei si al regulamentului, mai precis daca constituie o ``entitate biologica capabila`` fie ``de reproducere``, fie ``de transferare de material genetic``. In aceasta privinta, Curtea constata ca, intrucat este necontestat faptul ca polenul in discutie a pierdut orice capacitate concreta si individuala de reproducere, este de competenta instantei de trimitere sa verifice daca acest polen este capabil, pe de alta parte, ``de transferare de material genetic``, tinand seama in mod corespunzator datele stiintifice disponibile si luand in considerare orice forma de transferare de material genetic atestata din punct de vedere stiintific.
Curtea concluzioneaza ca o substanta precum polenul derivat dintr-un soi de porumb modificat genetic, care si-a pierdut capacitatea de reproducere si este lipsita de orice capacitate de transferare a materialului genetic pe care il contine, nu mai intra sub incidenta acestei notiuni.In continuare, Curtea declara ca, totusi, produse precum mierea si suplimentele alimentare care contin un astfel de polen constituie produse alimentare care contin ingrediente produse din OMG-uri in sensul regulamentului. In aceasta privinta, Curtea constata ca polenulin litigiu este ``produs din OMG-uri`` si constituie un ``ingredient`` al mierii si al suplimentelor alimentare pe baza de polen. In ceea ce priveste mierea, se subliniaza ca polenul nu este un corp strain sau o impuritate a mierii, ci o componenta normala a acestui produs, astfel incat trebuie sa fie calificat in mod efectiv drept ``ingredient``. In consecinta, polenul in cauza intra sub incidenta regulamentului si trebuie sa fie supus regimului de autorizare prevazut de acesta inainte de introducerea sa pe piata .Potrivit Curtii, caracterul intentionat sau fortuit al incorporarii acestui polen in miere nu sustrage produsul alimentar care contine ingrediente derivate din OMG-uri de la aplicarea acestui regim de autorizare.In sfarsit, in opinia Curtii, obligatia de autorizare exista indiferent care este proportia de material modificat genetic continuta in produsul in cauza.
1 Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic si de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, p. 1, Editie speciala, 15/vol. 7, p. 75), astfel cum a fost modificata prin Regulamentul nr. 1829/2003 si prin Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 septembrie 2003 (JO L 268, p. 24, Editie speciala, 13/vol. 41, p. 26) 2 Regulamentul nr. 1829/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare si furajele modificate genetic (JO L 268, p. 1, Editie speciala, 13/vol. 41, p. 3)
GDPR: Montarea unor camere video in perimetrul apartamentului proprietate personala Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
CJUE nu este competenta sa se pronunte asupra unui diferend frontalier cu caracter international care nu tine de dreptul Uniunii Sursa: EuroAvocatura.ro
Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior � pedeapsa justa sau grava inechitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar) Sursa: Av. Iulian Gales
Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal � o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat? Sursa: Irina Maria Diculescu
Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice Sursa: Irina Maria Diculescu
Initiativa cetateneasca europeana. Situatia regiunilor cu minoritate nationala Sursa: EuroAvocatura.ro
Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020
Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018
Drept de autor asupra programului informatic. Obligatia de confidentialitate a fabricantului bazei de date Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 179 din 28 ianuarie 2020
Actiune in contrafacere. Conflict intre o marca si un nume comercial. Invocarea notorietatii marcii. Conditii Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 284 din 4 februarie 2020
Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020