Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Noi teorii in dreptul muncii (I): 100 ani de Codul muncii roman

Noi teorii in dreptul muncii (I): 100 ani de Codul muncii roman

  Publicat: 13 Jan 2012       3080 citiri       Sursa: Av. Costel Gilca        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
"Prezentul studiu se fundamenteaza pe studierea celor 68 de carti in dreptul muncii publicate in perioada 1892 – 1956, a peste 200 de documente primare privind miscarea muncitoreasca din perioada 1775 – 1945, in total 14 000 de pagini." (Costel Gilca)

A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Instrument de plata si titlu de credit utilizat in relatiile internationale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Adoptata in 1912 prin Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti1 reprezinta primul Cod al muncii roman.


In literatura juridica de specialitate s-a considerat ca primul Cod al muncii l-a constituit fie Legea contractelor de munca din 1929, fie Codul muncii din 1950.


``La 8 iunie 1950 a fost adoptat primul Cod al muncii din tara noastra (Legea nr. 3/1950), ca rezultat, asa cum s-a spus in literatura juridica din acea vreme, a necesitatii deosebite de reglementare cuprinzatoare si sistematica a noilor raporturi de munca . (Marcu Witzman, Dreptul muncitoresc in anii puterii populare, in "Justitia noua" nr. 4/1959, p. 675). Acest cod era o lege cadru, cuprinsul sau constituind un drept general al muncii``2


``[aaa€šA¬AA¦] s-ar fi continuat o traditie a reglementarii raporturilor de munca inaugurata, in Romania, inca din 1929 (prin Legea asupra contractelor de munca)``3


``Din anul 1929, cand a fost adoptata prima lege asupra contractelor de munca, traversand prin Codul muncii din 19504 si din 19735 si Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de munca, tinand seama ca in aceste acte normative nu erau prevazute nivelele la care se puteau incheia contracte colective de munca, contractul colectiv de munca unic la nivel national nu a existat. Asadar, nu exista o argumentare de natura istorica pentru a putea sustine existenta unui asemenea contract`` 4.


O analiza atenta a legislatiei specifice dreptului muncii adoptata in Tarile Romane anterior primului razboi mondial, conduce spre doua idei fundamentale: 1) contractul individual de munca nu isi gaseste originile in dispozitiile Codului Civil, care nu a avut absolut nici o influenta asupra contractului individual de munca; 2) dreptul muncii se dezvolta paralel du Codul muncii, grefandu-se pe relatiile de munca existente in interiorul breslelor si nu pe Codul civil; 3) primul cod al muncii este reprezentat de Legea din 1912, ceea ce inseamna ca Romania are o traditie mai bine de 100 de ani de dreptul muncii.


Asadar, contrar celor sustinute pana in prezent in literatura juridica de specialitate, avand in vedere dovezile pe care le vom prezenta in continuare, putem afirma fara urma de indoiala ca primul Cod al muncii este reprezentat de Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti, iar anul acesta se implinesc 100 de ani de Codul muncii.


In expunerea de motive a Legii contractelor de munca din 1929, care abroga si inlocuieste Legea din 1912, se precizeaza ca relatiile de munca din Vechiul Regat au fost guvernate de Legea din 1912 si ca aceasta lege nu mai corespunde realitatilor, constituind unul din motivele pentru care ea trebuie inlocuita cu o noua lege care sa reglementeze raporturile de munca: ``relatiunile contractuale dintre patroni si salariati sunt reglementate in Vechiul Regat si Basarabia de legea meseriilor din 1912`` 5.


Pentru a avea un tablou complet al ``arborelui genealogic`` al Codului muncii, trebuie precizat ca Legea contractelor de munca din 1929 abroga si inlocuieste Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912.


Ca este asa o dovedeste Expunerea de motive la Legea din 1929 in care Ministrul muncii de atunci precizeaza:


``Domnilor senatori,


Inainte de a trece la examinarea economiei proiectului nostru credem ca este util de a schita in linii generale, fireste, dispozitive legislative existente. Expunerea aceasta va inlesni compararea cu principiile continute in Proiectul nostru, punand in evidenta progresele realizate de acesta. In vederea acestei lesnicioase comparari vom folosi aceeasi impartire adoptata in proiectul alaturat, adica ne vom ocupa: a) de contractul de ucenicie si b) de contractul individual de munca, conventia colectiva fiind, complet inlaturata din legiuirea existenta.


a) Contractul de ucenicie. Vom scoate in evidenta numai dispozitiile in legatura cu contractul propriu zis. lasand la o parte dispozitiile de proteguire ale minorilor, modificate prin recenta lege de proteguire a minorilor din 1926. Legea meseriilor din 1912 din Vechiul Regat se ocupa in primul rand da a asigura ucenicului invatarea profesiunii.


Pe langa aceste cateva articole din codul civil, contractul de munca mai este reglementat fragmentar si incomplet prin unele legiuiri speciale. Astfel, legea meseriilor din 1912 aplicabila in Vechiul Regat, contine unele dispozitiuni privind ucenicia si raporturile dintre calfa si patron.


Asa dar dupa 10 ani de la Unire in materia cea mai importanta a rapoartelor dintre patroni si salariati, in materia contractelor de munca, suntem guvernati de legi ce nu mai corespund actualitatii si cari mai sufera si de viciul diversitatii.


b) Contractul individual de munca . Aceleasi legiuiri cari se ocupa de contractul de ucenicie contin si dispozitiuni referitoare la contractul individual de munca . Variatiunea dispozitiunilor insa aci este cu mult mai accentuata. Legea din 1912 aplicabila in Vechiul Regat, contine dispozitiuni cu totul sumare (art. 53 - 61)``.(s.ns)


Asadar, in momentul in care se discuta Legea din 1929 aceasta compara, pentru a se vedea progresul adus prin noua lege supusa aprobarii, Legea din 1912 cu Proiectul din 1929. Este de forta evidentei ca daca Legea din 1912 nu ar fi fost un adevarat Cod al muncii, aceasta nu ar fi fost comparata cu Legea din 1929.


Din aceasta Expunere de motive rezulta cu claritate ca Legea de 1929 nu face altceva decat sa dezvolte dispozitiile legale cuprinse in Legea din 1912. Motivul explicit pentru care este abrogata legea din 1912 este, pe langa nevoie unificarii legislatiilor provinciilor alipite, faptul ca reglementarile privind relatiile de munca ea nu mai corespundea realitati faptice. In aceeasi Expunere de Motive se arata: ``Legea meseriilor din 1912 nu este in masura de a satisface nevoile noi si crescande ale reglementarii raporturilor dintre intreprinzator si salariat``.


Asa cum vom arata in continuare ``arborele genealogic`` al Codului muncii este urmatorul: Legea nr. 53/2003 abroga ti inlocuieste Codul muncii din 1972, care abroga si inlocuieste Codul muncii din 1950, care abroga si inlocuieste Legea contractelor de munca din 1929, care abroga si inlocuieste Legea din 1912, care abroga si inlocuieste Legea meseriilor din 1902, care reglementeaza situatia breslelor.


Mi s-ar putea reprosa ca facem o confuzie intre Codul muncii si o lege din 1912 care reglementeaza raporturile din cadrul breslelor, si ca primul cod al muncii ar fi reprezentat de Legea nr. 3/1950 - Codul muncii, deoarece si poarta aceasta denumire.


La aceasta obiectiunea vom raspunde cu o precizare prealabila (i) si o analiza a continutului Legii din 1912 comparativ cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata (ii).


(i). Precizare prealabila. Precizarea prealabila se refera la faptul ca actuala Lege 53/2003 poarta in mod eronat titulatura de Codul muncii, titulatura si format sunt de altfel de sorginte comunista, adoptat in 1950. Legea nr. 3/1950 este o lege facuta in cea mai mare graba, specifica anului 1949, are cateva articole si ea reprezentat modelul pe care s-au pliat legile ulterioare care poarta denumirea de Cod al muncii.


Singura lege pe care Romania ar fi putut-o intitula Codul muncii, este anteproiectul de Cod al muncii din 1920 care cuprindea 720 de articole si care trata in mod unitar toate institutiile specifice raporturilor de munca . Din pacate acel proiect de lege nu a fost niciodata aprobat, iar din el s-a extras, anteproiectul de Cod al muncii din 1923, pentru ca in final sa fie aprobat proiectul, mult simplificat, din 1929, care a devenit Legea contractelor de munca . Trebuie precizat primul proiect de Cod al muncii din Romania dateaza din 1910, si ca neadoptarea lui a dus la adoptarea Legii din 19126.


Conform Dictionarului explicativ al limbii romane prin termenul Cod are urmatorul sens: ``COD2,coduri,s. n.1.Act normativ care cuprinde o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la o anumita ramura a dreptului.``


Asadar, in masura in care Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti reprezenta o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la relatiile de munca, atunci ar rezulta, fara urma de dubiu ca aceasta lege reprezinta primul Cod al muncii roman.


Pentru aceasta va trebui sa realizam o analiza de fond a legii, ier pentru a clarifica si mai bine problematica institutiilor aceasta analiza va fi comparativa cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat.


O ultima precizare prealabila: denumirea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, nu este riguros exacta, deoarece ea nu este o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la ramura dreptului muncii, in conditiile in care exista alte legi care reglementeaza institutii specifice raporturilor de munca(avem in vedere aici cu titlul de exemplu Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social). In realitate, Legea nr. 53/2003, este doar legea contractului individual de munca, celelalte institutii, conflictele de munca, contractul colectiv de munca, contractul de ucenicie etc. sunt reglementate de alte legi speciale.


Asadar, Codul muncii actual reglementeaza numai contractul individual de munca, dar poarta denumirea de Codul muncii. Vom vedea ca Legea din 1912 trateaza aceleasi institutii ca si actualul Cod al muncii. Daca vom aplica aceeasi unitate de masura ca si Legii 53/2003 rezulta ca Legea din 1912 este un Cod al muncii, fiind primul Cod al muncii roman.


(ii) Analiza continutului Legii din 1912. Analizand continutul Legii din 1912 vom observa ca aceasta trateaza aproape toate marile institutii specifice raportului de munca avand o strictura asemanatoare Codului muncii actual, consecinta logica a acestui fapt fiind aceea ca Legea din 1912 este primul Cod al muncii roman.


Este de forta evidentei ca nu ne asteptam ca institutiile juridice de dreptul muncii din 1912 sa aiba aceeasi amploare ca cele din 2012, ci ele reprezinta nivelul de dezvoltare juridica ale acelor vremuri. NU trebuie sa uitam ca in anul 1918 in Tarile Romane existau numai 150 000 de salariati7.


Asadar, analizand structura Legii pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912 observam ca dupa ce in primele doua articole stabilea campul de aplicare, legea reglementa si urmatoarele institutii:


- capacitatea juridica a salariatului (art. 3-4);
- munca strainilor (art.5);
- cumul de functii (art. 6);
- libertatea muncii (art. 7);
- definitia patronului (art. 8-11);
- carnetul de munca/ munca fara forme (art. 16)
- contractul de ucenicie (art. 21 - 30, art. 148)
- forma contractului individual de munca (art. 31; art. 35);
- drepturile si obligatiile ucenicului (art. 32, art. 34)
- perioada de proba (art. 33);
- timpul de munca (art.36);
- timpul de odihna (art. 37);
- munca pe timp de noapte (art.38);
- obligatiile patronului (art. 39)
- sanctiuni aplicabile patronului (art. 41-43)
- denumirea contractului de munca (art. 44 - act scris de invoiala)
- plata salariului (art. 46-47)
- desfacerea contractului ucenicului din initiativa patronului (art. 48);
- termenul de preaviz (art. 48 alin. 2)
- desfacerea contractului din initiativa ucenicului (art. 49);
- termenul de preaviz (art. 49 alin. 2)
- registrul de evidenta al lucratorilor (art. 50);
- clauza de neconcurenta (art. 51-52);
- respectarea obligatiilor din ``fisa postului`` (art. 53);
- completarea carnetului de munca (art. 54-55)
- sanctiuni (art. 56-58)
- demisia (art. 59 - 60);
- incetarea contractului din initiativa patronului (art. 61)
- incetarea contractului din initiativa lucratorului (art. 62)
- protectia maternitatii (art. 63)
- asociatia patronatului


In partea a doua a Legii din 1912 era reglementat pentru prima data in Romania un sistem de asigurari sociale obligatori pentru toate persoanele care desfasoara munca salariata, fiind infiintata si Casa de asigurari sociale.


Fata de cele de mai sus rezulta ca primul Cod al munci roman il reprezinta Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912 , iar anul acesta aniversam ``100 de ani de Codul muncii roman``. Pentru acest motiv toate evenimentele organizate de Clubul de drept social - Costel Gilca in anul 2012 vor fi dedicate special aniversarii a ``100 de ani de Codul muncii``


In cadrul manifestarilor dedicate aniversarii a ``100 de ani de Codul muncii roman`` vom publica o serie intreaga de studii dedicate intelegerii mai bine a raporturilor de munca din Romania. Astfel vom continua cu ``Prezentarea si analiza primului Cod al muncii roman - Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti``, apoi vom studia ``Originile primului Cod al muncii roman`` pentru a afla daca acesta se regaseste in dispozitiile Codului civil, daca Codul civil a jucat un rol important in dezvoltarea dreptului muncii, urmata apoi de un studiu privind ``Implicatiile celor 100 de ani de Codul muncii roman``.


____________________



1 Promulgata prin Decretul No. 375 din 25 Ianuarie 1912 si 17 Ianuarie 1912




2 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii ed. a III-a, Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 63.




3 Ion Traian STEFANESCU, Serban Beligradeanu Principalele aspecte teoretice si practice rezultate din cuprinsul Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii




4 Mara IOAN, Paul BALTATEANU, Analiza unei propuneri de renuntare la contractul colectiv de munca unic la nivel national, in Revista romana de dreptul muncii nr. 1/2009; ``S``




5 Const. Gr. C. Zotta Legea asupra contractelor de munca . Regulamentul pentru aplicarea legii asupra contractelor de munca . Legea privitoare asupra regimului muncii in timp de razboi, editura Curierul judiciar, 1930.




6 Avand in vedere ca avem putine dovezi in acest sens, precizam acest lucru sub rezerva gasirii unor marturii mult mai temeinice.




7 In anul 1989 existau unu numar de 9,5 milioane salariati, iar in anul 2011 existau unu numar de aproximativ



Av. Costel Gilca


Director - Revista de Drept Social






Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    Costel Galca    Dreptul muncii



Comentează: Noi teorii in dreptul muncii (I): 100 ani de Codul muncii roman
Alte Titluri

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Salariatele pot fi concediate in cadrul si ca urmare a concedierilor colective. Opinia CJUE
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca (Model 2018) | PDF si Word
Sursa: MCP Cabinet avocati

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Respectarea de catre angajator a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata si a prevederilor contractuale aplicabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 3269 din 16.05.2016

Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 96/2016 din 20.01.2016