Noi teorii in dreptul muncii (I): 100 ani de Codul muncii roman

Adoptata in 1912 prin Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti1 reprezinta primul Cod al muncii roman .

In literatura juridica de specialitate s-a considerat ca primul Cod al muncii l-a constituit fie Legea contractelor de munca din 1929, fie Codul muncii din 1950.

``La 8 iunie 1950 a fost adoptat primul Cod al muncii din tara noastra (Legea nr. 3/1950), ca rezultat, asa cum s-a spus in literatura juridica din acea vreme, a necesitatii deosebite de reglementare cuprinzatoare si sistematica a noilor raporturi de munca . (Marcu Witzman, Dreptul muncitoresc in anii puterii populare, in "Justitia noua" nr. 4/1959, p. 675). Acest cod era o lege cadru, cuprinsul sau constituind un drept general al muncii``²

``[aaa��A�AA�] s-ar fi continuat o traditie a reglementarii raporturilor de munca inaugurata, in Romania, inca din 1929 (prin Legea asupra contractelor de munca)``³

``Din anul 1929, cand a fost adoptata prima lege asupra contractelor de munca, traversand prin Codul muncii din 19504 si din 19735 si Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de munca, tinand seama ca in aceste acte normative nu erau prevazute nivelele la care se puteau incheia contracte colective de munca, contractul colectiv de munca unic la nivel national nu a existat. Asadar, nu exista o argumentare de natura istorica pentru a putea sustine existenta unui asemenea contract`` ⁴.

O analiza atenta a legislatiei specifice dreptului muncii adoptata in Tarile Romane anterior primului razboi mondial, conduce spre doua idei fundamentale: 1) contractul individual de munca nu isi gaseste originile in dispozitiile Codului Civil, care nu a avut absolut nici o influenta asupra contractului individual de munca; 2) dreptul muncii se dezvolta paralel du Codul muncii, grefandu-se pe relatiile de munca existente in interiorul breslelor si nu pe Codul civil; 3) primul cod al muncii este reprezentat de Legea din 1912, ceea ce inseamna ca Romania are o traditie mai bine de 100 de ani de dreptul muncii.

Asadar, contrar celor sustinute pana in prezent in literatura juridica de specialitate, avand in vedere dovezile pe care le vom prezenta in continuare, putem afirma fara urma de indoiala ca primul Cod al muncii este reprezentat de Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti, iar anul acesta se implinesc 100 de ani de Codul muncii.

In expunerea de motive a Legii contractelor de munca din 1929, care abroga si inlocuieste Legea din 1912, se precizeaza ca relatiile de munca din Vechiul Regat au fost guvernate de Legea din 1912 si ca aceasta lege nu mai corespunde realitatilor, constituind unul din motivele pentru care ea trebuie inlocuita cu o noua lege care sa reglementeze raporturile de munca: ``relatiunile contractuale dintre patroni si salariati sunt reglementate in Vechiul Regat si Basarabia de legea meseriilor din 1912`` ⁵.

Pentru a avea un tablou complet al ``arborelui genealogic`` al Codului muncii, trebuie precizat ca Legea contractelor de munca din 1929 abroga si inlocuieste Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912.

Ca este asa o dovedeste Expunerea de motive la Legea din 1929 in care Ministrul muncii de atunci precizeaza:

``Domnilor senatori,

Inainte de a trece la examinarea economiei proiectului nostru credem ca este util de a schita in linii generale, fireste, dispozitive legislative existente. Expunerea aceasta va inlesni compararea cu principiile continute in Proiectul nostru, punand in evidenta progresele realizate de acesta. In vederea acestei lesnicioase comparari vom folosi aceeasi impartire adoptata in proiectul alaturat, adica ne vom ocupa: a) de contractul de ucenicie si b) de contractul individual de munca, conventia colectiva fiind, complet inlaturata din legiuirea existenta.

a) Contractul de ucenicie. Vom scoate in evidenta numai dispozitiile in legatura cu contractul propriu zis. lasand la o parte dispozitiile de proteguire ale minorilor, modificate prin recenta lege de proteguire a minorilor din 1926. Legea meseriilor din 1912 din Vechiul Regat se ocupa in primul rand da a asigura ucenicului invatarea profesiunii.

Pe langa aceste cateva articole din codul civil, contractul de munca mai este reglementat fragmentar si incomplet prin unele legiuiri speciale. Astfel, legea meseriilor din 1912 aplicabila in Vechiul Regat, contine unele dispozitiuni privind ucenicia si raporturile dintre calfa si patron.

Asa dar dupa 10 ani de la Unire in materia cea mai importanta a rapoartelor dintre patroni si salariati, in materia contractelor de munca, suntem guvernati de legi ce nu mai corespund actualitatii si cari mai sufera si de viciul diversitatii.

b) Contractul individual de munca . Aceleasi legiuiri cari se ocupa de contractul de ucenicie contin si dispozitiuni referitoare la contractul individual de munca . Variatiunea dispozitiunilor insa aci este cu mult mai accentuata. Legea din 1912 aplicabila in Vechiul Regat, contine dispozitiuni cu totul sumare (art. 53 - 61)``.(s.ns)

Asadar, in momentul in care se discuta Legea din 1929 aceasta compara, pentru a se vedea progresul adus prin noua lege supusa aprobarii, Legea din 1912 cu Proiectul din 1929. Este de forta evidentei ca daca Legea din 1912 nu ar fi fost un adevarat Cod al muncii, aceasta nu ar fi fost comparata cu Legea din 1929.

Din aceasta Expunere de motive rezulta cu claritate ca Legea de 1929 nu face altceva decat sa dezvolte dispozitiile legale cuprinse in Legea din 1912. Motivul explicit pentru care este abrogata legea din 1912 este, pe langa nevoie unificarii legislatiilor provinciilor alipite, faptul ca reglementarile privind relatiile de munca ea nu mai corespundea realitati faptice. In aceeasi Expunere de Motive se arata: ``Legea meseriilor din 1912 nu este in masura de a satisface nevoile noi si crescande ale reglementarii raporturilor dintre intreprinzator si salariat``.

Asa cum vom arata in continuare ``arborele genealogic`` al Codului muncii este urmatorul: Legea nr. 53/2003 abroga ti inlocuieste Codul muncii din 1972, care abroga si inlocuieste Codul muncii din 1950, care abroga si inlocuieste Legea contractelor de munca din 1929, care abroga si inlocuieste Legea din 1912, care abroga si inlocuieste Legea meseriilor din 1902, care reglementeaza situatia breslelor.

Mi s-ar putea reprosa ca facem o confuzie intre Codul muncii si o lege din 1912 care reglementeaza raporturile din cadrul breslelor, si ca primul cod al muncii ar fi reprezentat de Legea nr. 3/1950 - Codul muncii, deoarece si poarta aceasta denumire.

La aceasta obiectiunea vom raspunde cu o precizare prealabila (i) si o analiza a continutului Legii din 1912 comparativ cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata (ii).

(i). Precizare prealabila. Precizarea prealabila se refera la faptul ca actuala Lege 53/2003 poarta in mod eronat titulatura de Codul muncii, titulatura si format sunt de altfel de sorginte comunista, adoptat in 1950. Legea nr. 3/1950 este o lege facuta in cea mai mare graba, specifica anului 1949, are cateva articole si ea reprezentat modelul pe care s-au pliat legile ulterioare care poarta denumirea de Cod al muncii.

Singura lege pe care Romania ar fi putut-o intitula Codul muncii, este anteproiectul de Cod al muncii din 1920 care cuprindea 720 de articole si care trata in mod unitar toate institutiile specifice raporturilor de munca . Din pacate acel proiect de lege nu a fost niciodata aprobat, iar din el s-a extras, anteproiectul de Cod al muncii din 1923, pentru ca in final sa fie aprobat proiectul, mult simplificat, din 1929, care a devenit Legea contractelor de munca . Trebuie precizat primul proiect de Cod al muncii din Romania dateaza din 1910, si ca neadoptarea lui a dus la adoptarea Legii din 1912⁶.

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane prin termenul Cod are urmatorul sens: ``COD<sup>2</sup>,coduri,s. n.1.Act normativ care cuprinde o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la o anumita ramura a dreptului.``

Asadar, in masura in care Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti reprezenta o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la relatiile de munca, atunci ar rezulta, fara urma de dubiu ca aceasta lege reprezinta primul Cod al muncii roman .

Pentru aceasta va trebui sa realizam o analiza de fond a legii, ier pentru a clarifica si mai bine problematica institutiilor aceasta analiza va fi comparativa cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat.

O ultima precizare prealabila: denumirea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, nu este riguros exacta, deoarece ea nu este o culegere sistematica de reguli juridice privitoare la ramura dreptului muncii, in conditiile in care exista alte legi care reglementeaza institutii specifice raporturilor de munca(avem in vedere aici cu titlul de exemplu Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social). In realitate, Legea nr. 53/2003, este doar legea contractului individual de munca, celelalte institutii, conflictele de munca, contractul colectiv de munca, contractul de ucenicie etc. sunt reglementate de alte legi speciale.

Asadar, Codul muncii actual reglementeaza numai contractul individual de munca, dar poarta denumirea de Codul muncii. Vom vedea ca Legea din 1912 trateaza aceleasi institutii ca si actualul Cod al muncii. Daca vom aplica aceeasi unitate de masura ca si Legii 53/2003 rezulta ca Legea din 1912 este un Cod al muncii, fiind primul Cod al muncii roman .

(ii) Analiza continutului Legii din 1912. Analizand continutul Legii din 1912 vom observa ca aceasta trateaza aproape toate marile institutii specifice raportului de munca avand o strictura asemanatoare Codului muncii actual, consecinta logica a acestui fapt fiind aceea ca Legea din 1912 este primul Cod al muncii roman .

Este de forta evidentei ca nu ne asteptam ca institutiile juridice de dreptul muncii din 1912 sa aiba aceeasi amploare ca cele din 2012, ci ele reprezinta nivelul de dezvoltare juridica ale acelor vremuri. NU trebuie sa uitam ca in anul 1918 in Tarile Romane existau numai 150 000 de salariati⁷.

Asadar, analizand structura Legii pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912 observam ca dupa ce in primele doua articole stabilea campul de aplicare, legea reglementa si urmatoarele institutii:

- capacitatea juridica a salariatului (art. 3-4);
- munca strainilor (art.5);
- cumul de functii (art. 6);
- libertatea muncii (art. 7);
- definitia patronului (art. 8-11);
- carnetul de munca/ munca fara forme (art. 16)
- contractul de ucenicie (art. 21 - 30, art. 148)
- forma contractului individual de munca (art. 31; art. 35);
- drepturile si obligatiile ucenicului (art. 32, art. 34)
- perioada de proba (art. 33);
- timpul de munca (art.36);
- timpul de odihna (art. 37);
- munca pe timp de noapte (art.38);
- obligatiile patronului (art. 39)
- sanctiuni aplicabile patronului (art. 41-43)
- denumirea contractului de munca (art. 44 - act scris de invoiala)
- plata salariului (art. 46-47)
- desfacerea contractului ucenicului din initiativa patronului (art. 48);
- termenul de preaviz (art. 48 alin. 2)
- desfacerea contractului din initiativa ucenicului (art. 49);
- termenul de preaviz (art. 49 alin. 2)
- registrul de evidenta al lucratorilor (art. 50);
- clauza de neconcurenta (art. 51-52);
- respectarea obligatiilor din ``fisa postului`` (art. 53);
- completarea carnetului de munca (art. 54-55)
- sanctiuni (art. 56-58)
- demisia (art. 59 - 60);
- incetarea contractului din initiativa patronului (art. 61)
- incetarea contractului din initiativa lucratorului (art. 62)
- protectia maternitatii (art. 63)
- asociatia patronatului

In partea a doua a Legii din 1912 era reglementat pentru prima data in Romania un sistem de asigurari sociale obligatori pentru toate persoanele care desfasoara munca salariata, fiind infiintata si Casa de asigurari sociale.

Fata de cele de mai sus rezulta ca primul Cod al munci roman il reprezinta Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912 , iar anul acesta aniversam ``100 de ani de Codul muncii roman``. Pentru acest motiv toate evenimentele organizate de Clubul de drept social - Costel Gilca in anul 2012 vor fi dedicate special aniversarii a ``100 de ani de Codul muncii``

In cadrul manifestarilor dedicate aniversarii a ``100 de ani de Codul muncii roman`` vom publica o serie intreaga de studii dedicate intelegerii mai bine a raporturilor de munca din Romania. Astfel vom continua cu ``Prezentarea si analiza primului Cod al muncii roman - Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti``, apoi vom studia ``Originile primului Cod al muncii roman`` pentru a afla daca acesta se regaseste in dispozitiile Codului civil, daca Codul civil a jucat un rol important in dezvoltarea dreptului muncii, urmata apoi de un studiu privind ``Implicatiile celor 100 de ani de Codul muncii roman``.

____________________