�Justitia tarzie este justititie nula�. Solutie alternative - Arbitrajul judiciar. Tribunalul de Arbitraj Judiciar � Bucuresti.

Poate cea mai veche forma de infaptuire a justitiei, arbitrajul, practicat de Imparatul Solomon, dezvoltat de romani si greci, reprezinta astazi, o alternative viabila la justitia statala (infaptuita de instantele judecatoresti), pe scara larga practicata in materie comerciala si care, in civil, incepe sa prinda proporii tot mai mari, pe plan international, dar, si in Romanai.

Tribunalul de Arbitraj Judiciar Bucuresti, de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj, reprezinta o institutii organizatoare de arbitraj judiciar voluntar, unde, litigile patrimoniale pot fi solutionate in conditii de maxima celeritate, confidentialitate si profesionalism, in procedura arbitrala.,
De altfel, asa cum sustin initiatorii proiectului, ratiunea ce a premers si fundamentat constituirea acestei noi instante de arbitraj, a fost constientizarea nevoii de celeritate (rapiditate) in indeplinirea actului de justitie, intrucat, cum pe drept cuvant s-a spus, ``Justitia tarzie este justititie nula`` (William G.).
Cu toate acestea, nu trebuie nicicum, sacrificat ori alterat, ceea ce am putea anumi ``calitatea`` actului de justitie, anume, aptitudinea actului jurisdictional de a fi unul ``drept``.
In plus, procedura in care se desfasoara intreaga activitate de solutionare a cauzelor, este cu mult mai degrevata de formalism, fata de justitia (clasica) statala, fapt care, confera partilor, posibilitea de a-si expune in conditii de ``calm`` si ``in timp suficient`` concluziile si apararile, avand chiar posibilitatea desfasurarii sedintelor, in sistem de video-conferinta, fapt care, scuteste orice efort privind deplasarea si in plus, la sedinte putand participa alaturi de reprezentanti si membrii ai conducerii, care pot constata Ex propriis sensibus mersul procesului.
Totodata, filosofia ce domina intreaga activitate de solutionare, in procedura arbitrajului, a cauzelor cu care este sesizat Tribunalul de Arbitraj Judiciar, este accea a justitiei dialogului, in care se pune accentul pe incercarea, chiar si in faza litigioasa, a solutionarii diferendului pe cale amiabila, prin eforturile si staruintele arbitrului ce solutioneaza cauza, acesta, considerand ca, este in interesul partilor a pastra o relatie comerciala, ce pasager poate fi atinsa de un diferend, ramanand ca o ultima solutie aceea a solutionari cauzei prin
sentinta arbitrala.
Astfel, este cert ca, modalitatea in care a fost conceputa procedura de solutionare a cauzelor, vine ca o alternativs redutabila la justitia statala, nascuta dint-un notoriu sentiment de insatisfactie fata de starea actuala a justitiei statale, cu precadere in materie comerciala.
De subliniat ca, arbitri ce solutioneaza cauzele deduse solutionarii acestei institutii de arbitraj permanent, sunt practicieni, cu o bogata experienta in domeniul privat, cat si, in majoritatea lor, cadre de cercetare stiintifica ori invatamant superior, titulari ai diplomei de doctor in stiinte. Acestea, sunt necontestat, premise ce asigura si garanteaza calitatea actului de justitie.
Pentru ca un litigiu sa poata fi supus jurisdictiei arbitrale, altfel spus, sa poata fi solutionat de catre Tribunalul de Arbitraj Judiciar Bucuresti, este necesar ca in contractul incheiat (din care, sau in legatura cu care, se naste starea litigioasa) sa contina o asa numita clauza atributiva de competenta arbitrala, sau clauza compromisorie, redata sub forma ``Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la incheierea, executarea ori desfiinarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Tribunalului de Arbitraj Judiciar de pe lang Camera Romana de Mediere si Arbitraj in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare.``
Tot astfel, in masura in care o astefel de clauza nu exista in contract, dar totusi, dupa ivirea diferendului, partile, convin ca acesta sa fie solutionat in procedura arbitrala, acestea pot, incheia un ``compromis`` anume, un inscris din care sa rezulte acordul privind arbitrajul (prezentat in anexa) ori, pur si simplu, una dintre acestea sa sesizeze instanta arbitrala, iar, paratul, sa fie deacord cu procedura .
Sentintele pronuntate de Tribunalul Arbitral sunt definitive, si in caz de nerespectare se aduc la indeplinire, dupa investirea cu formula executorie, pe calea procedurii executarii silite, avand aceleasi efecte cu cele ale unei hotarari judecatoresti definitive.

Scurta Prezentare a Tribunalului de Arbitraj Judiciar Bucuresti
Tribunalul de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj, este o institutie permanenta de arbitraj, al carui obiect principal il constituie, organizarea arbitrajului privat voluntar, in scopul, solutionarii pe calea procedurii arbitrale a litigiilor patrimoniale interne si internationale, nascute din fapte si acte civile si comerciale, dintre persoane fizice sau juridice, in conditiile, Codului de Procedura Civila, regulamentului si regulilor sale de procedura arbitrala.

1. Ce este arbitrajul?
Arbitrajul reprezinta o alternativa la justitia statala - in sensul de procedura speciala de solutionare a litigiilor patrimoniale care privesc drepturi si obligatii asupra carora partile pot tranzactiona - in care, hotararile sunt pronuntate de arbitri, intrand astfel in puterea lucrului judecat, si avand natura juridica a unei hotarari judecatoresti definitive.
Caracteristici ale arbitrajului:
1. alternativa la justitia statala;
- prealabil, trebuie subliniat faptul ca, Tribunalul Arbitral, reprezinta un organ jurisdictional, fiind astfel inzestrat cu ``puterea`` de a solutiona o cauza (litigiu) printr-o hotarare definitiva si obligatorie. (juris - drept, diction - a rosti, iuris dictio ``rostirea dreptului``).
- potrivit art. 533 din Noul Cod de Procedura Civila, arbitrajul reprezinta o ``jurisdictie alternativa avand caracter privat``, de unde se poate concluziona ca, legiuitorul, a inteles sa ``scoata`` de sub monopolul justitiei statale, anumite cauze, care, prin natura lor, pot fi solutionate in procedura arbitrala, organizat de catre parti (in cazul arbitrajului ad hoc) ori de catre o institutie permanenta organizatoare de arbitraj (arbitrajul institutionalizat).
- de altfel, cum, am putea spune cu valoare de principiu, statuta Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 203/2006, arbitrajul constituie o exceptie de la principiul potrivit caruia infaptuirea justitiei se realizeaza prin instantele judecatoresti si reprezinta acel mecanism juridic eficient, menit sa asigure o judecata impartiala, mai rapida si mai putin formala, confidentiala, finalizata prin hotarari susceptibile de executare silita. Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale incheiate intre parti, cu respectarea principiului libertatii de vointa a acestora, sub rezerva respectarii ordinii publice, a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, asa cum prevede art. 341 din Codul de Procedura Civila. Prin urmare partile pot stabili, prin conventia arbitrala sau printr-un act aditional incheiat ulterior, normele privind constituirea Tribunalului Arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care Tribunalul Arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.

Domeniul arbitrajului:
- Ce tip de litigii pot fi solutionate in procedura arbitrala? In determinarea categoriei de litigii ce pot fi supuse arbitrajului, legiuitorul, a stipulat in art. 340 din Codul de Procedura Civila, sunt arbitrabile ``litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.``
- Pe cale de consecinta, orice litigiu patrimonial (direct, sau indirect evaluabil in bani) asupra caruia partile pot tranzactiona (potrivit art. 2268 alin. 1 din Codul Civil, nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturile de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii). Cu titlu de exemplu, se pot aminti: actiuni in raspundere contractuala, pretentii, constatarea nulitatii, rezilierii sau rezolutiunii unui contract, in materie de proprietate, privind nerespectarea antecontractelor, in partaj bunuri comune ori succesorale, etc.
- O alta conditie pentru a supune un litigiu, sa fie solutionat pe cale arbitrala, este si aceea ca intre parti, sa existe o conventie privind arbitrajul, asa-zisa ``Conventie arbitrala``, care, potrivit art. 594 alin. (1) din Noul Cod de Procedura Civila se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal ori stabilita intr-o conventie separata, la care contractul principal face trimitere, fie sub forma compromisului. De asemeni, potrivit alineatului doi, al aceluiasi articol, existenta conventiei arbitrale poate rezulta si din intelegerea scrisa a partilor facuta in fata Tribunalului Arbitral.
- In acest sens, partile vor trebui sa includa in contract (preventiv) clauza redata sub forma ``Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Tribunalului de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare.``

Elemente specifice procedurii.
- Arbitrul va incerca solutionarea cauzei pe cale amiabila.
- Dupa primirea cererii de arbitrare, Asistentul Arbitral-Sef, inainteaza dosarul astfel format, autoritatii de nominare, care, in functie de natura si complexitatea cauzei, desemneaza unul sau trei arbitri, care vor constitui Tribunalul Arbitral, ce va solutiona cauza. Imediat dupa desemnare si acceptarea actului de misiune, se comunica paratului copie de pe cerere si se fixeaza primul termen. Primul termen, va fi stabilit in maxim 15 zile de la primirea cererii.
- La termen, partile se pot prezenta ori comunica note scrise de sedinta in care vor propune probele si vor prezenta concluziile, in sustinerea si respectiv combaterea cererii. In cadrul procedurii pot fi acordate mai multe termene, insa, cel mai tarziu, cauza trebuie solutionata in 5 luni.
- O cauza, la cererea si cu incuviintarea arbitrului, poate fi solutionata si in procedura simplificata, anume, in baza probelor si inscrisurilor comunicate de parti, fara citarea acestora, in Camera de Consiliu . Caz in care, de regula intr-un termen, daca probele exista (cu inscrisuri) cererea este solutionata, ceea ce inseamna maxim o saptamana.
- Totodata, la cererea si cu incuviintarea arbitrului, procedura se poate desfasura si in sistem de video-conferinta, cand, comunicarea intre arbitri si parti, se va face simultan, aflati in locatii geografice diferite, se va face vizual si acustic, ca si cum ar fi in aceeasi incapere, in conditii tehnice de maxima securitate si confidentialitate.
- In desfasurarea procedurii, partile pot fi reprezentate de orice persoana, chiar si ne-avocat.

Hotararile arbitrale;
Procedura arbitrala se incheie prin pronuntarea unei hotarari, prin care, se transeaza diferendul judiciar (litigiul), avand astfel, autoritate de lucru judecat inca de la pronuntarea ei, fiind potrivit art. 267 din Codul de Procedura Civila (actual) obligatorie pentru parti, iar de la data comunicarii, aceasta, capata corolarul de calitati al unei hotarari judecatoresti obisnuite (statale), potrivit art. 363 alin. (3) din Codul de Procedura Civila, avand acelasi ``efect cu hotararea judecatoreasca definitiva``. In caz de neconformare voluntara, hotararea arbitrala, se investeste cu formula executorie, constituind astfel, titlu executoriu, care, la cerere, se va executa silit de catre executorul judecatoresc.
Care este competenta teritoriala?
- Tribunalul de Arbitraj Judiciar - Bucuresti, are compenta de a solutiona, prin organizarea arbitrajului, orice cauza, civila sau comerciala, nationala sau internationala, indiferent de valoarea sau calitatea partilor, vorbind astfel, de o plenitudine de competenta materiala si teritoriala.
- Asadar, orice litigiu, indiferent de locul situarii partilor, al bunurilor litigioase ori al faptelor, cu sau fara element de extraneitate, poate fi solutionat in procedura arbitrala, de catre Tribunalul de Arbitraj Judiciar - Bucuresti.
- In aceasta privinta, sunt organizate sectiile specializate, din cadrul Tribunalului de Arbitraj, anume: Sectia I - pentru arbitraj civil; Sectia a II-a pentru arbitraj comercial si Sectia a III- pentru arbitraj international.

Ce cauze pot fi supuse arbitrajului? Obiectul arbitrajului.

- Art. 542 alin. (1) din noul Cod de Procedura Civila, prevede ca ``Persoanele care au capacitate deplina de exercitiu pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, in afara de acelea care privesc starea civila, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna``.
- Din acest text de lege, rezulta doua conditii pentru ca un litigiu sa fie arbitrabil:
Prima : Ca partile, persoane cu capacitate deplina de exercitiu, sa fi convenit solutionarea litigiului pe cale arbitrala. Altfel spus, sa existe o conventie arbitrala, care poate fi incheiata inainte sau dupa aparitia litigiului, sau chiar in fata instantei de arbitraj, sub forma:
o Clauzei compromisorii - ce reprezinta acea caluza din contractul in care este inserata sau la care se refera (poate fi si prin act, ulterior, aditional introdusa) prin care partile convin ca orice litigiu ce se va naste din sau in legatura cu contractul sa fie solutionat pe cale arbitrala.
Exemplu, practicat de Tribunalul de Arbitraj Judiciar ``Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Tribunalului de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare``.

o Compromisul - reprezinta acea conventie incheiata dupa aparitia litigiului, prin care, partile convin ca acesta (litigiul ivit intre ele) sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se sub sanctiunea nulitatii obiectul litigiului.
Exemplu: dupa ce se indica partile si chestiunea litigioasa, se va trece mentiunea ``acest litigiu sa fie solutionat prin arbitrajul organizat de Tribunalul de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj, in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare``.

o Conventia arbitrala implicita neechivoca: - potrivit Art.13 alin. (1) din Regulile de procedura arbitrala al Tribunalului de Arbitraj Judiciar ``Conventia arbitrala poate rezulta si din introducerea de catre reclamant a unei cereri de arbitrare/actiuni arbitrale si acceptarea paratului ca aceasta cerere/actiune arbitrala sa fie solutionata de T.A.J..``
In acest caz, acceptarea paratului trebuie sa fie expresa si consemnata in scris, ori, neindoielnic, ca urmare a participarii la judecata, prin invocarea de aparari pe fond, ori exceptie .

A doua: ca litigiul sa vizeze o materie in care este permis arbitrajul, in general orice litigiu, cu exceptia celor care privesc starea civila, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna.
Astfel, in principal, orice cauza patrimoniala poate fi arbitrabila, respectiv evaluabila in bani, cu mentiunea ca, sunt considerate evaluabile in bani si cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic privind drepturi patrimoniale, indiferent daca s-a formulat sau nu capat accesoriu.
Referitor la cauzele care sunt exceptate de la arbitraj privind, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, domeniul acestora este de stricta interpretare, astfel incat, celelalte aspecte, cu continut patrimonial, decurgand atat din raporturile de succesiune cat si din cele de familie, fiind supuse arbitrajului, de exemplu: partajul suceesoral, partajul bunurilor comune ale fostilor soti, etc.
In privinta categoriei ``drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna``, sunt de retinut, dispozitiile art. 2269 alin. 1 din Codul Civil, care arata ca ``nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturile de care partile nu pot dispune potrivit legii``.


Modele de clauze:
1. In orice contract poate fi inserata (preventiv) clauza compromisorie, sub forma :
- ``Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Tribunalului de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare``

2. In cazul in care litigiul este ivit, insa, nu exista in contract clauza compromisorie, atunci partile incheie un compromis sub forma:
- dupa ce se indica partile si chestiunea litigioasa, se va trece mentiunea ``acest litigiu sa fie solutionat prin arbitrajul organizat de Tribunalul de Arbitraj Judiciar de pe langa Camera Romana de Mediere si Arbitraj, in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Judiciar, in vigoare``.

Mai multe informatii pot fi obtinute direct prin consultarea pagini de internet www.crdma.ro sau e.mail: [email protected]

Dr. Artin Sarchizian
Avocat Baroul Bucuresti.