Mijloace materiale de proba. Ridicare de obiecte. Utilizarea informatiilor stocate electronic

Potrivit principiului actori incubit probatio , procurorul are obligatia de a manifesta o deosebita grija in privinta administrarii probelor in acuzare si in aparare.

Aprecierea probelor se infatiseaza ca rezultatul unui intreg proces cognitiv al realitatii obiective (exprimate prin probe – intrucat vorbim de un adevar judiciar), un rol deosebit in aceasta activitate revenind procurorului, care, la randul sau, trebuie sa convinga pe judecator, in urma examinarii tuturor dovezilor administrate, de valoarea afirmatiilor sale.

Cresterea volumului de activitate procesata electronic (date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice-tehnologie software si hardware, proiectare, realizare, testare, implementare si modificare a sistemelor informatice ce contin software ca principala componenta) determina dezvoltarea unor tehnici de ancheta si a unor programe adecvate combaterii acestor genuri de criminalitate.

Strategia guvernamentala priveste atat algoritmul general de dezvoltare a societatii informationale, cat si alte aspecte, asociate generic in termenul IAP (sau "e-Administratie"), care se refera la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informationale in modernizarea administratiei noastre si care cuprinde urmatoarele categorii de actiune:

• a) informatizarea, desemnata pentru cresterea eficientei operationale in cadrul organismelor administratiei publice centrale si locale;


• b) informatizarea serviciilor avand ca beneficiari cetatenii si agentii economici, fapt care implica adesea integrarea serviciilor prestate de administratia publica centrala si locala;


• c) asigurarea accesului la informatii prin tehnologii informationale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administratiei publice centrale.

Pana in prezent computerizarea aplicata de organismele administratiei publice centrale a fost cu precadere de primul tip si, in general, a functionat sub o responsabilitate sectoriala, la nivel de departament/agentie/minister sau doar la nivelul administratiei publice centrale.

Strategia privind IAP propusa de Guvern, accentueaza actiunile de tipul celor prevazute la lit. b) si c), acestea avand un impact si o relevanta directe pentru utilizatori; ea propune, de asemenea, implicarea tuturor administratiilor publice centrale si locale si a tuturor institutiilor publice: judete, municipii, orase, scoli, spitale, unitati locale de sanatate publica, oficii de munca, camere de comert si altele, practic orice agentie sau organizatie care exercita functii de furnizare de servicii publice catre populatie sau agenti economici.

Obiectul principal al investigatiilor organelor judiciare il constituie continutul fisierelor, in timp ce examinarea software-ului trebuie lasata pe mana expertilor.

Intr-un sistem electronic operativ exista posibilitatea unor interventii frauduloase anticipate prin care sa se urmareasca manipularea tranzactiilor de intrare in sistem in scopul de a introduce date false – total sau partial – la un acces nepermis si chiar introducerea unei bombe logice, a unui sistem de distrugere a datelor si care consta in introducerea unor instructiuni care se executa numai daca este indeplinita conditia unei utilizari neautorizate, in momentul perchezitiei sau, chiar ulterior, a expertizei.

Este imperios necesara insusirea de catre procuror a tehnicii de lucru pe calculator, pentru a studia personal dosarele si a intelege pachetele de programe in diferite categorii de infractiuni (metodica cercetarii, legislatia si jurisprudenta in materie, obiective pentru diferite genuri de expertize etc.)

Avand in vedere complexitatea problematicii abordate, o prima regula tactica o reprezinta instrumentarea acestui gen de cauze in echipa, de catre procuror, alaturi de politisti specializati, in baza unui plan de ancheta dinamic si minutios, cuprinzand multiplele versiuni logice, activitati operative si termene de executare precise.

O prima etapa o constituie determinarea cadrului general de manifestare a acestui tip special de infractiune . Printre acestea, dintre abaterile financiare constatate, se detaseaza, ca gravitate, pe planul inlesnirii ilegalitatilor si al consecintelor respective, neregulile in organizarea si conducerea contabilitatii (care, evident, vizeaza si calitatea auditului). Astfel, intelegem sa ne referim, mai cu seama la neorganizarea si, in consecinta, la inexistenta unei evidente analitice care sa reflecte totalitatea elementelor patrimoniale ale unei societati comerciale (fonduri fixe, materii si materiale, productie si investitii neterminate, terenuri, retele edilitare, debitori, creditori, furnizori interni si externi, clienti interni si externi etc.).

De asemenea, constatam inregistrari in evidenta contabila a unor operatiuni fara documente justificative, nereale, care influenteaza negativ atat drepturile si obligatiile agentului economic, dar si bugetul public national . In aceasta categorie, in contabilitatea patrimoniala, pastrata sub forma electronica, o frecventa mare o au neregulile in dimensionarea aportului la capitalul social, operatiunile de compensare intre importuri si exporturi etc.

Consecintele acestor operatiuni deficitare constau in cresterea datoriei publice si a obligatiilor bugetului prin transferul nelegal si nejustificat, pe seama acestuia, al influentelor nefavorabile de curs in cazul operatiunilor valutare.

Planificarea cercetarii penale constituie un proces complex de sistematizare, abstractizare, prevedere si verificare a activitatii desfasurate de organul de cercetare penala la baza caruia sta analiza profunda si multilaterala a probelor existente la dosarul cauzei, in stransa legatura cu volumul actual al cunostintelor din domeniul financiar, fiscal, contabil, management etc

Desfasurarea fazei de urmarire penala are ca moment procesual initial pornirea procesului penal prin inceperea urmaririi (art. 228 Codul de procedura penala ) si ca moment procesual final pozitiv, trimiterea cauzei spre judecare (conform art. 262 Codul de procedura penala ).

Pana la etapa urmaririi penale pe baza de actiune penala pusa in miscare, activitatea primei etape contine activitati de cercetare. Acest stadiu are ca punct final pozitiv prezentarea materialului de urmarire penala.

Faza urmaririi este o faza scrisa, impusa de necesitatile documentarii: actele care se administreaza oral se transpun in declaratii scrise, procese-verbale etc., in vederea prezentarii lor in faza de judecata .

2.- Oricine pretinde un drept trebuie sa si dovedeasca existenta acestuia.

A proba un drept inseamna a stabili existenta unui act sau a unui fapt juridic. Forta probanta a unui act intocmit sub forma unui inscris este data de faptul ca atat timp cat nu se dovedeste falsul celor consemnate, constatarile inscrisului sunt prezumate a fi adevarate (instrument de plata electronica, instrument de plata cu acces la distanta, instrument de moneda electronica etc.). Un inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar de catre ordinator. Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile .

Pana la inscrisul in fals (art. 180-184 Codul de procedura civila ) toate mentiunile privind constatarile functionarului competent sunt reputate a fi adevarate.

In schimb, fac dovada numai pana la proba contrara mentiunile privind adevarul celor declarate de parti, deoarece functionarul nu a putut decat sa ia act de acele declaratii (fara a controla daca ele corespund realitatii). Ca atare, aceste mentiuni pot fi rasturnate prin simpla proba contrara.

Continutul raportului juridic poate fi dovedit prin orice mijloc de proba cand actul juridic indica o valoare de 250 lei sau mai mica; aceasta restrictie se aplica atat in materia civila, cat si penala. Este vorba, repetam, de continutul obligatiilor civile asumate, iar nu de faptul civil (delictual) sau fapta penala ca element al unei infractiuni .

Proba trebuie sa se refere direct la actul ori faptul din care rezulta o incalcare de lege (in cazul unei infractiuni); de exemplu, dovada faptului pagubitor care indreptateste pe victima sa ceara faptuitorului despagubiri . Cel mai adesea insa proba directa este cu neputinta de facut, judecatorul neputandu-se convinge cu privire la existenta faptului invocat decat prin dovedirea altui fapt, strans legat de primul prin mijlocul de proba al prezumtiilor. De aceea, o importanta vitala pentru procuror o are stocarea datelor pe echipamentele electronice de calcul. Dar valoarea acestor acte nu trebuie sa fie negata pornindu-se de la deficiente de procedura, de tehnica criminalistica.

Fapta penala este un element obiectiv al raspunderii penale, accentul fiind pus pe urmarea socialmente periculoasa, in timp ce faptul juridic in sens larg (deci si actul juridic) este obiectul material al infractiunii sau, sub aspectul analizat, proba materiala a faptei penale; este de dovedit o alta relatie sociala, cea delictuala dintre parti si tert-stat, nu aceea dintre parti.

Libera apreciere a probelor in penal se refera la procesul psihic de determinare a conexiunilor dintre fapta si urmari, fara a inlatura insa restrangerile determinate de valoarea probelor legale ( civile ).

Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care nu pot fi inlaturate de aparare.

3. - Noutatea acumularilor de date pe format electronic impune astfel adaptarea procedurilor tehnice la noutatea suportului. Echipamentul de stocare poate  contine sau purta urme ale faptelor penale savarsite, putand reprezenta un mijloc material de proba .

De asemenea, mijloacele electronice pot fi folosite sau pot fi destinate ele insele sa serveasca la savarsirea de infractiuni sau pot fi produsul unei infractiuni .

In acest fel, procurorul are obligatia de a ridica orice obiecte si inscrisuri, chiar sub format electronic pe orice suport de stocare, in masura in care pot servi ca mijloace de proba in procesul penal (echipamente electronice si retele de cablu, fibra optica, radio, satelit si altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informatiei). Dar, in cazul unor activitati curente pe calculator nimic nu poate prezuma o activitate absoluta,  generalizata infractionala. De aceea,  regula ar trebui sa fie aceea de a nu bloca activitatea curenta a persoanei juridice care utilizeaza un calculator . Ori de cate ori se impune, procurorul trebuie sa se limiteze la o copie de pe obiectul ce poate servi drept mijloc de proba, de exemplu, de pe o discheta. Procedeul tehnic poate consta in fixarea materialului probator pe orice suport de informatie mobil. In aceste conditii, operatiunea trebuie adusa la cunostinta proprietarului ordinatorului, reaudierea, revizualizarea materialului trebuind efectuata in prezenta acestuia, a aparatorului. Valoarea unor asemenea elemente va consta numai in cantitatea de adevar pe care partea adversa nu o poate contesta. De aceea, respectarea normelor procedurale este  de imperativa necesitate.

La cererea organului judiciar, orice persoana are obligatia de a pune la dispozitie destinatarilor si autoritatilor publice mijloace care sa permita accesul facil, direct, permanent si gratuit cel putin la urmatoarele informatii:

• a) numele sau denumirea furnizorului de servicii;


• b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii;


• c) numerele de telefon, fax, adresa de posta electronica si orice alte date necesare contactarii furnizorului de servicii in mod direct si efectiv;


• d) numarul de inmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, in cazul in care furnizorul de servicii este inscris in registrul comertului sau in alt registru public similar;


• e) codul de inregistrare fiscala;


• f) datele de identificare ale autoritatii competente, in cazul in care activitatea furnizorului de servicii este supusa unui regim de autorizare;


• g) titlul profesional si statul in care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementarilor aplicabile profesiei respective in statul in care furnizorul de servicii este stabilit, precum si a mijloacelor de acces la acestea, in cazul in care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale;


• h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea adaugata, precum si a cuantumului acesteia;


• i) includerea sau neincluderea in pret a cheltuielilor de livrare, precum si valoarea acestora, daca este cazul;


• j) orice alte informatii pe care furnizorul de servicii este obligat sa le puna la dispozitie destinatarilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

De asemenea, furnizorul unui serviciu al societatii informationale care faciliteaza accesul la informatia furnizata de alti furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alti furnizori, are obligatia de a pune  la dispozitia organelor judiciare, la cererea legala a organului judiciar, a unor instrumente de cautare a informatiilor sau a unor legaturi cu alte pagini web ale destinatarilor serviciului sau. De altfel, furnizorii de servicii sunt obligati sa informeze de indata autoritatile publice competente despre orice activitate cu aparenta nelegala desfasurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia. In acelasi sens, organul judiciar, colaboreaza cu Autoritatea de reglementare in comunicatii si tehnologia informatiei, care,potrivit legii, este competenta sa supravegheze si sa controleze respectarea regimului legal.

Daca suportul de stocare a datelor nu este predat de bunavoie procurorul poate dispune ridicarea silita. Daca persoana careia i s-a cerut sa predea un anumit fisier tagaduieste existenta sau detinerea, precum si ori de cate ori pentru descoperirea si strangerea probelor este necesar, se poate dispune efectuarea unei perchezitii. Intrucat Constitutia dispune ca perchezitia se poate dispune numai de catre un magistrat, apreciem ca o perchezitie domiciliara nu se poate face fara autorizatia procurorului, si numai cu acordul scris al locatarului. Nu este nevoie de un acord scris daca se constata predarea de bunavoie a echipamentului sau suportului de informatie. Aceasta situatie trebuie insa a fi consemnata ca atare in scris.

Mai amintim ca textul art. 103 Codul de procedura penala prevedea ca perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii. Dar Constitutia – text principial, de stricta si imediata aplicare – interzice efectuarea perchezitiilor in timpul noptii. De aceea, socotim ca – exceptie facand flagrantul – orice perchezitie trebuie sa  inceteze pana la orele 20. In schimb, ridicarea de obiecte si inscrisuri se poate face de procuror si in timpul noptii.

In prezenta persoanelor indicate in Codul de procedura penala se va proceda la vizualizarea materialelor de pe suportul electronic, iar fisierele care intereseaza vor fi copiate pe un alt suport. Daca intereseaza intreg continutul suportului, acesta se va copia cu grija, asigurandu-se transferul tuturor fisierelor. Pentru a nu fi alterate, informatiile se stocheaza pe orice suport de informatie ce nu suporta rescrierea sau modificarea datelor. Atragem atentia ca se poate ridica obiectia intemeiata ca pe un C.D.-R (Recordable) se mai pot adauga informatii atat timp cat sesiunea de scriere este lasata deschisa.

In acest fel, obiectiile privind falsificarea datelor sunt inlaturate. Aceasta operatie se va face intotdeauna in prezenta persoanei de la care se vor ridica inscrisurile in forma aceasta electronica, sau la care se efectueaza perchezitia, iar, in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant al sau, a unui membru de familie sau a unui coleg sau vecin. Aceste operatiuni se efectueaza de catre procuror in prezenta unor martori asistenti. Procurorul are dreptul sa deschida orice alte mijloace electronice sau tehnice care pot pastra informatii in format electronic, pot deschide dischete sau C.D. daca cel in masura sa o faca refuza aceasta.

Atragem atentia ca este o obligatie elementara,  inscrisa in art. 105 alin. 2 din Codul de procedura penala, ca procurorul sa se limiteze la ridicarea numai inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita . Organul judiciar are obligatia sa ia toate masurile ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice. Datele cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari automatizate trebuie sa fie:

• a) obtinute si prelucrate in mod corect si legal;


• b) inregistrate in scopuri determinate si legitime si nu sunt utilizate in mod incompatibil cu aceste scopuri;


• c) adecvate, pertinente si neexcesive in raport cu scopurile pentru care sunt inregistrate;


• d) exacte si, daca este necesar, actualizate;


• e) pastrate intr-o forma care sa permita identificarea persoanelor in cauza pe o durata ce nu o depaseste pe cea necesara scopurilor pentru care ele sunt inregistrate.

Fisierele a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica intotdeauna.

Dupa efectuarea acestor activitati tehnice, hardul, celelalte suporturi electronice sau copiile acestora se prezinta persoanei de la care sunt ridicate si celor care asista pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestea, dupa care se eticheteaza si se sigileaza. Unitatea centrala, monitorul, respectiv intregul sistem neavand de ce sa fie ridicate, pot fi sechestrate dar lasate in pastrare celui la care se afla sau unui custode. Spunem acesta intrucat suntem doar in ipoteza unor infractiuni referitoare la inscrisuri – sub forma electronica, si nu in cazul altor infractiuni (de exemplu, in cazul unor furturi de componente electronice este evident ca vor fi ridicate toate obiectele). Credem ca putem interpreta textul art. 107 alin. final Codul de procedura penala in sensul ca toate copiile sa poata fi ridicate in dublu exemplar, una dintre probe lasandu-se celui la care se afla originalul,  iar, in lipsa acestuia, uneia dintre persoanele aratate in art. 108 alin. final Codul de procedura penala

Despre efectuarea perchezitiei, respectiv a ridicarii de fisiere, trebuie intocmit un proces-verbal care sa cuprinda descrierea amanuntita a celor constatate si a masurilor luate, dar mai ales obiectiile persoanelor la care se refera procesul-verbal si ale martorilor asistenti.

4. - O alta prevedere esentiala se refera la conditiile in care fisierele au fost descoperite in calculator si copiate.

Cand exista pericol de disparitie si daca este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala foloseste cunostintele unui specialist, prin dispunerea efectuarii unei constatari tehnico-stiintifice. Apreciem ca un asemenea caz apare daca informatiile sunt criptate, codate sau parolate. Raportul prin care se consemneaza operatiile si concluziile constatarilor tehnico-stiintifice poate constitui mijloc de proba . Observam ca diferenta procedurala dintre constatare tehnico-stiintifica si expertiza este caracterul de urgenta al primeia. Lamurirea unor fapte sau imprejurari poate atrage necesitatea ordonarii unei expertize.

Partea interesata are dreptul sa solicite ca pe langa persoana numita in calitate de expert sa mai participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala sa, si un expert sau un specialist, nominalizat de ea, din categoria persoanelor prevazute la art. 11 – 14 din Ordonanta de Guvern nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Orice contestatie privitor la o eventuala prezentare in fata instantei a unor transcriptii trunchiate, si deci in defavoarea celeilalte parti trebuie lamurita anterior finalizarii dosarului.

5. - Probele nu au o valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de magistrat potrivit convingerii lui, confirmata in urma examinarii tuturor probelor administrate, acestia conducandu-se dupa constiinta lor (juridica, as adauga). Doctrina considera ca probele nu sunt ierarhizate in nici un fel. Asertiunea este valabila, in sensul ca nici o dovada nu are valoare probatorie prestabilita fata de restul probelor (adica indiferent de cine si in ce conditii ar fi redactate).

Legea de procedura penala nu pretinde, de exemplu, procedura inscrierii in fals in vederea inlaturarii de la aprecierea situatiei in cauza a imprejurarilor consemnate intr-un act (proces-verbal), si nici nu are de ce. In cazul probelor de acelasi fel (cu aceeasi forta probanta civila sau penala) abia dupa constatarea savarsirii infractiunii de fals in inscrisuri , o asemenea proba va fi interpretata si apreciata in mod inegal.

In raport cu domeniile de actiune si cu modurile de operare utilizate in sectorul economico-financiar, organele judiciare care efectueaza cercetari trebuie sa adopte modalitati tactico-penale specifice, eficiente, care sa asigure o riposta ferma a societatii, concretizata in descoperirea prompta si tragerea la raspundere a infractorilor.