Despagubiri ce pot fi oferite in baza Conventiei Europene a Drepturilor Omului

Cooperarea dintre diversele state membre este un elemnt crucial daca analizam imbunatatirea posibilitatilor de a oferi despagubiri in baza Conventiei in cazul constatarii unei incalcari.

Exista doua chestiuni separate care merita atentie. Despagubirile includ doua elemente diferite � este vorba despre � recours objectif � (efectul general de a oferi protectie juridica controland modul in care statele respecta drepturile omului prin intermediul solicitarilor individuale) si despre � recours subjectif � (�adminsitrarea justitiei� intr-un caz individual).

In primul rand, ceea ce se numeste � recours subjectif �. Cu ce se alege persoana care inainteaza o plangere la Curtea Europeana? In baza art.46 CEDO Inaltele Parti Contractante s-au angajat sa respecte hotararile definitive ale Curtii in orice dosar in care sunt parte . Comitetul de Ministri va urmari executarea hotararilor Curtii. In general, conformarea cu hotararile Curtii pare sa fie la un nivel satisfacator. Au existat cateva cazuri de minima conformare ca si unele cazuri de lungi amanari ale executarii corespunzatoare a hotararii (de exemplu caul olandez Winterwerp ), dar in general statele membre isi respecta obligatiile . Singurul precedent periculos de neconformare (cel putin pentru moment) este cazul Loizidou , dar acesta este un caz special. Turcia (statul condamnat) nu se considera responsabila pentru incalcarile drepturilor omului comise in nordul Ciprului. Care este problema? Problema este ca o �victorie� la Strasbourg nu ii da prea multe solicitantului individual . In afara victoriei morale, rezultatul practic al castigarii unui caz la Strasbourg este adesea numai de natura financiara (adica compensarea justa a pierderilor materiale si nemateriale ca si a costurilor si cheltuielilor induse de procedurile nationale si de cele de la Strasbourg, conform prevederilor articolului 41 CEDO). Prima critica ar fi legata de modul in care Curtea se pronunta in problemele legate de art. 41: pronuntarile date de Curte se bazeaza pe conceptul de �compensare justa�, dar acest rationament este minimal sau inexistent, asa incat constanta cu care se determina suma considerata drept compensare justa este scazuta, iar reclamantului nu i se acorda adesea nici o compensatie, desi se constata ca exista o incalcare a Conventiei (adesea Curtea considera ca simpla constatare a incalcarii Conventiei ofera victimei, in conditii specifice, acea �compensare justa�). O a doua critica se refera la faptul ca adesea Curtea nu poate oferi o compensare totala unui solicitant prin simpla acordare a unei reparatii financiare. Sa ne gandim, de exemplu, la o plangere referitoare la o acuzatie de partinire juridica, care reprezinta a incalcare a Articolului 6 CEDO. Solicitantul nu doreste doar sa obtina o suma de bani, ci doreste de cele mai multe ori sa anuleze o hotarare judecatoreasca injusta. Dupa ce Curtea a constatat ca s-a incalcat Articolul 6 CEDO, solicitantul poate spera o redeschidere a dosarului sau la nivel national. Totusi, Conventia in sine nu obliga statele membre sa instituie proceduri de revizuire ca urmare a unei hotarari a Curtii. Posibila revizuire a sentintei judecatoresti initiale data de o instanta nationala va fi hotarata de (prevazuta in) legislatia nationala. Unele dintre Inaltele Parti Contractante, de exemplu Elvetia, Austria, Franta, au introdus posibilitatea de revizuire in sistemele lor nationale de drept . Dar exista si multe state care nu au introdus aceasta prevedere. Olanda a introdus recent posibilitatea unor proceduri de revizuire (in cazul procedurilor penale) dupa o hotarare de condamnare data de Curtea Europeana . Statele membre ar trebui sa adopte rapid aceasta posibilitate de a avea proceduri de revizuire (cel putin in dosarele penale) pentru a putea asigura efectiv ceea ce se numeste � recours subjectif � pentru solicitantii persoane fizice. In unele cazuri Comitetul de Ministri poate juca un rol important in aceasta privinta, �incurajand� statele sa ia masuri specifice in acest sens. In speta Sadak a.o. , de exemplu, Curtea a constatat ca Turcia a incalcat Articolul 6 CEDO. Pe data de 3 mai 2002, Comitetul de Ministri a cerut cu putere autoritatilor turce sa remedieze situatia solicitantilor si �sa ia masurile necesare pentru a redeschide dosarul [�] sau orice alte masuri ad hoc care ar putea sterge, pentru solicitanti, consecintele incalcarilor constatate�. Comitetul de Ministri a incurajat de asemenea statele membre sa prevada, intr-o maniera mai generala, posibilitatea redeschiderii dosarelor la nivel national ca urmare a hotararilor date de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

In Recomandarea Nr. R (2000) 2, Comitetul de Ministri a incurajat toate Partile Contractante �sa-si examineze sistemele nationale de drept pentru a se asigura ca exista posibilitati adecvate de reexaminare a dosarelor, inclusiv proceduri de redeschidere a procedurilor� in cazul in care partea vatamata sufera consecinte negative grave.

In final, cateva remarci pe marginea a ceea ce numim � recours objectif � (caile generale de atac din ordinea interna de drept a fiecarui stat membru pentru a evita viitoarele incalcari similare ale Conventei). Si aici, practica existenta conform Conventiei are unele deficiente . Orice hotarare a Curtii are o natura declarativa � Curtea pur si simplu stabileste ca s-a produs o incalcare a Conventiei. Apoi, statele au libertatea de a alege mijloacele de a-si indeplini obligatiile conform Conventiei. Curtea nu este imputernicita sa hotarasca masuri anume, cum ar fi modificarea unor legi specifice, ceea ce este regretabil, deoarece nu este intotdeauna clar pentru autoritatilor nationale ce trebuie sa faca pentru ca legile lor sa fie conform standardelor de la Strasbourg. In acest sens, trebuie mentionata o interesanta rezolutie a Adunarii Parlamentare indemnand Curtea �sa-si asume obligatia ca va indica in hotararile sale care sunt modalitatile in care se asteapta ca autoritatile nationale respective sa execute hotararea astfel incat sa se conformeze deciziilor si sa ia masurile generale si individuale necesare�. O solutie similara a fost sugerata in Raportul din 2003 al Comitetului de Initiativa pentru Drepturile Omului, raport ce continea propuneri de garantare pe termen lung a eficientei Curtii.