Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca » Obezitatea patologica poate echivala cu un "handicap" in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca

Obezitatea patologica poate echivala cu un "handicap" in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca

  Publicat: 18 Jul 2014       5382 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
In conditiile in care nu exista un principiu general al dreptului Uniunii care sa interzica discriminarea pe motive de obezitate in sine, obezitatea patologica poate intra sub incidenta notiunii „handicap” daca are un asemenea grad incat sa impiedice participarea deplina la viata profesionala pe picior de egalitate cu ceilalti lucratori

In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana fizica atestata sa asigure, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau, cresterea, ingrijirea si educarea necesare dezvoltarii armonioase a copiilor pe care ii primeste in plasament.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Document adoptat de catre Consiliul European la 9 decembrie 1989, prin care sunt fixate o serie de exigente minimale in planul dimensiunii sociale a Pietei Interne comunitare, pentru a corecta faptul ca aceasta era axata in principal pe dimensiunea economica a dezvoltarii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana fizica atestata sa asigure, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau, cresterea, ingrijirea si educarea necesare dezvoltarii armonioase a copiilor pe care ii primeste in plasament.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

In scopul de a favoriza egalitatea de tratament, Directiva egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca1 prevede un cadru general pentru combaterea discriminarii in materia incadrarii in munca si a ocuparii fortei de munca . Potrivit acestei directive, discriminarea pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala este interzisa in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca . In plus, un numar de articole din tratate si din Carta drepturilor fundamentale trateaza problema discriminarii si a handicapului, mai precis articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice ``discriminarea de orice fel, bazata pe motive precum [...] un handicap``. Niciuna dintre aceste dispozitii nu face in mod expres trimitere la obezitate.

Karsten Kaltoft a lucrat timp de 15 ani pentru municipalitatea din Billund, Danemarca, in calitate de asistent maternal angajat pentru a ingriji, in locuinta proprie, copiii altor persoane, pana cand raportul sau de munca a incetat la 22 noiembrie 2010. Scaderea numarului copiilor a fost mentionata ca motiv pentru concediere, dar nu s-a oferit nicio explicatie pentru selectarea domnului Kaltoft. Pe toata durata cat a fost angajat, domnul Kaltoft nu a cantarit niciodata mai putin de 160 kg si, dat fiind IMC-ul sau de 54, a fost considerat obez. In conditiile in care obezitatea domnului Kaltoft a fost discutata la audierea oficiala in vederea concedierii, partile nu sunt de acord cu privire la motivul pentru care s-a ajuns sa se discute acest aspect, iar municipalitatea neaga faptul ca obezitatea a constituit un temei al deciziei sale de concediere . Domnul Kaltoft sustine insa ca la baza concedierii sale s-a aflat discriminarea sa nelegitima din cauza greutatii sale si a formulat o actiune la o instanta daneza disctrictuala solicitand despagubiri pentru aceasta discriminare .

Retten i Kolding (Curtea din Kolding, Danemarca), sesizata cu cererea domnului Kaltoft, a solicitat Curtii de Justitie sa clarifice daca dreptul Uniunii, in special tratatele si carta, cuprinde o interdictie de sine statatoare a discriminarii pe motive de obezitate. In caz contrar, ridica intrebarea daca obezitatea poate fi considerata handicap si sa intre, prin urmare, sub incidenta Directivei egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca . In concluziile prezentate astazi, avocatul general Niilo JAA¤AA¤skinen subliniaza ca niciunul dintre articolele tratatului sau ale cartei nu mentioneaza in mod expres obezitatea ca motiv de discriminare interzis. O astfel de interdictie ar putea exista, asadar, numai ca parte a unei interdictii generale a oricarui tip de discriminare pe piata muncii rezultat din formularea deschisa a articolului 21 din carta . Carta este insa obligatorie pentru statele membre numai atunci cand pun in aplicare dreptul Uniunii si nu s-a precizat ca vreo dispozitie a dreptului Uniunii care prevede o interdictie generala a discriminarii pe piata muncii a fost pusa in aplicare in Danemarca. Avocatul general subliniaza ca toate actele normative ale Uniunii prin care se interzic practicile discriminatorii privesc motive de discriminare concrete in cadrul unor domenii concrete si nu exclud in general orice tratament discriminatoriu. Avocatul general JAA¤AA¤skinen concluzioneaza, prin urmare, ca nu exista o interdictie generala, de sine statatoare privind discriminarea pe motive de obezitate in dreptul Uniunii.

In ceea ce priveste aspectul daca obezitatea poate fi considerata ``handicap`` potrivit Directivei egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, avocatul general subliniaza ca, desi conceptul de handicap nu este definit in directiva, Curtea a statuat ca notiunea de handicap in acest context se refera la limitari care rezulta in special din incapacitati pe termen lung fizice, mentale sau psihice care, in interactiune cu diferite bariere, pot impiedica participarea deplina si efectiva a persoanei in cauza la viata profesionala in conditii de egalitate cu ceilalti lucratori. Desi nu orice boala intra in sfera de aplicare a acestui concept de handicap, anumite boli, daca sunt diagnosticate medical si se concretizeaza in limitari pe termen lung, ar putea fi considerate handicap in sensul directivei.

Avocatul general JAA¤AA¤skinen subliniaza ca handicapul rezulta dintr-o interactiune intre persoane cu deficiente si barierele comportamentale si de mediu care le impiedica participarea deplina si efectiva la locul de munca . Intrucat scopul directivei consta in combaterea tuturor formelor de discriminare pe motive de handicap, nu trebuie sa se stabileasca o legatura intre activitatea profesionala in cauza si handicapul in discutie. Chiar daca o anumita stare nu afecteaza capacitatea acelei persoane de a desfasura activitatea concreta respectiva, aceasta poate constitui totusi un obstacol pentru participarea deplina si efectiva la viata profesionala in conditii de egalitate cu ceilalti. Pot exista deficiente fizice, mentale sau psihologice pe termen lung care nu fac imposibila o anumita activitate, dar care fac mai dificila si mai solicitanta in mod obiectiv indeplinirea sarcinilor aferente acesteia sau participarea la viata profesionala. Exemple tipice in acest sens sunt handicapurile care afecteaza grav mobilitatea sau reduc semnificativ unele simturi ca vederea sau auzul. Prin urmare, nu este necesar ca domnului Kaltoft sa ii fie imposibila desfasurarea activitatii de asistent maternal in calitate de angajat al municipalitatii din Billund pentru a putea invoca protectia impotriva discriminarii pe motive de handicap prevazuta de directiva.

Avocatul general explica faptul ca, desi nu exista obligatia de a pastra un angajat care nu este competent pentru indeplinirea functiilor esentiale ale postului in cauza, trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a permite persoanei cu handicap sa desfasoare activitatea, cu exceptia situatiei in care aceste masuri ar presupune o sarcina disproportionata pentru angajator . In consecinta, domnul JAA¤AA¤skinen considera ca daca obezitatea a atins un asemenea grad incat impiedica in mod clar participarea deplina la viata profesionala, poate fi considerata handicap . In opinia sa, numai obezitatea extrema, severa sau patologica, si anume corespunzatoare unui IMC de peste 40, ar putea crea limitari, cum sunt problemele de mobilitate, rezistenta si dispozitie, care echivaleaza cu un ``handicap`` in sensul directivei. Revine instantei nationale sarcina de a verifica daca obezitatea domnului Kaltoft intra sub incidenta acestei definitii.

In sfarsit, avocatul general adauga ca originea obezitatii este lipsita de relevanta. Notiunea de handicap este obiectiva si nu depinde de aspectul daca persoana a contribuit la dobandirea handicapului sau printr-un aport energetic excesiv ``autoprovocat``. In caz contrar, un handicap fizic care rezulta din asumarea unor riscuri in trafic sau sporturi in mod neglijent ar fi exclus din sfera notiunii de handicap .


Concluziile avocatului general in cauza C-354/13 FOA, actionand in numele lui Karsten Kaltoft/Kommunernes Landsforening (KL), actionand in numele municipalitatii din Billund

1 Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca (JO 2000 L 303, p.16, Editie speciala, 05/vol. 6, p. 7).




Citeşte mai multe despre:    SSM    Sanatate si securitate in munca    Protectia salariatilor    Accidente de munca    Daune morale accidente de munca    Imbolnavire profesionala    Despagubiri accidente de munca    Accidente de munca    Obezitate    Handicap    Angajare    Carta drepturilor fundamentale



Comentează: Obezitatea patologica poate echivala cu un "handicap" in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
Alte Titluri

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Regulament intern angajatori-salariati | Model 2019
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Neacordarea tichetelor de masa stipulate prin contractul colectiv constituie o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia E.D.O.
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 288/2017, in sedinta publica din 10 februarie 2017

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Incalcare acces la justitie. Apelant incarcerat. Neplata taxei judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.145 din data 25.02.2009