Sensul �folosului necuvenit� in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000

Dispozitiile art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au facut in numeroase randuri obiectul criticilor de neconstitutionalitate, invocandu-se, in special, incalcarea principiilor legalitatii, egalitatii in drepturi, legalitatii pedepsei si dreptului la un proces echitabil. In concret, s-a criticat faptul ca sintagma "foloase necuvenite" nu respecta cerintele cu privire la calitatea legii, si anume exigentele de claritate si previzibilitate.

Art. 12 din Legea nr. 78/2000 stabilesc urmatoarele: "Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii."

Fata de criticile formulate, Curtea Constitutionala a pronuntat mai multe decizii, statuand ca aceste prevederi raspund exigentelor constitutionale, ultima Decizie pronuntata fiind Decizia nr. 422/2017 publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 768 din 27.09.2017.

In aceasta din urma decizie se arata ca prin Decizia nr. 50 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 308 din 28 aprilie 2017, prin care s-a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. g) si art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 si ale art. 912 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala din 1968, Curtea a retinut ca sintagma "in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite" are un inteles univoc, destinatarul normei putand desprinde cu usurinta conduita prohibita reglementata.

Curtea a observat ca notiunea de "folos necuvenit", utilizata de legiuitor, nu are un caracter echivoc, intrucat isi are explicatiile doctrinare conturate de-a lungul anilor si reflecta faptul ca folosul astfel obtinut este "legal nedatorat", are caracter de retributie, constituind o plata ori o rasplata in vederea determinarii unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a subiectului activ al infractiunilor de abuz in serviciu ori de uzurpare a functiei.

De altfel, avand in vedere ca "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", folosul presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, imprumuturi, premii, prestatii de servicii in mod gratuit, angajarea, promovarea in serviciu, dar si avantaje nepatrimoniale, cu conditia ca acestea sa fie legal nedatorate. In plus, notiunea nu este noua, ea regasindu-se si in prevederile art. 11 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, Curtea a retinut ca sintagma "folos necuvenit" nu poate fi apreciata ca fiind lipsita de claritate si previzibilitate, aceasta fiind utilizata si de instrumentele internationale. Astfel, potrivit Conventiei penale cu privire la coruptie, adoptata de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, fiecare parte - stat semnatar al conventiei adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, conform dreptului sau intern, atunci cand s-a savarsit cu intentie, fapta de a propune, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, orice "folos necuvenit" unuia dintre agentii sai publici sau persoanei membre a unei adunari publice nationale care exercita puteri legislative sau administrative, pentru el sau pentru altcineva, pentru ca acesta sa indeplineasca ori sa se abtina de la indeplinirea unui act in exercitiul functiilor sale - coruptia activa - sau fapta unuia dintre agentii sai publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice "folos necuvenit" pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitarea functiilor sale - coruptia pasiva (Decizia Curtii Constitutionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, pct. VI.2.1.).

Totodata, si art. 15, art. 16, art. 18, art. 19 si art. 25 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, semnata de Romania la Merida la 9 decembrie 2003 si ratificata prin Legea nr. 365/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, utilizeaza notiunea de "folos necuvenit", sens in care fiecare stat parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care actele au fost savarsite cu intentie, faptelor referitoare la coruptia agentilor publici nationali, la coruptia agentilor publici straini si a functionarilor organizatiilor publice internationale, la traficul de influenta, la abuzul de functii, la coruptia in sectorul privat si la obstructionarea bunei functionari a justitiei.

Tot astfel, Conventia civila asupra coruptiei, adoptata la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 si ratificata de Romania prin Legea nr. 147/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002, utilizeaza, in definirea coruptiei, notiunea de "avantaj necuvenit" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 400 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, paragrafele 24 si 25).

Fiind intrunite conditiile de legalitate, previzibilitate, claritate si constitutionalitate ale sintagmei "folos necuvenit" la care face referire art. 12 din Legea nr. 78/2000, Curtea Constitutionala a respins, inca o data, exceptia de neconsitutionalitate invocata ca neintemeiata.

Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator "MCP Cabinet Avocati"