Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente

  Publicat: 27 Feb 2018       1555 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
In Monitorul Oficial nr. 162/21.02.2018 a fost publicata Decizia nr. 26/2017 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 din Codul de procedura penala in vederea stabilirii calitatii procesuale a entitatii denumite Fondul de garantare a asiguratilor in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflata in faliment, precum si limitele raspunderii in procesul penal.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Operatiune de punere in circulatie a banilor si hartiilor de valoare de catre institutii specializate.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Sistem de protectie a depunerilor populatiei sub forma depozitelor la societatile bancare, in cazul in care acestea se afla in imposibilitatea de a onora obligatiile fata de deponenti.
Totalitatea mijloacelor juridice, adica a drepturilor si actiunilor recunoscute direct de lege sau nascute din acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Totalitatea mijloacelor juridice, adica a drepturilor si actiunilor recunoscute direct de lege sau nascute din acordul de vointa al partilor raportului obligational, prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.

Prin decizia adoptata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii si a statuat ca:


"In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 din Codul de procedura penala stabileste ca:


In procesul penal, Fondul de garantare a asiguratilor in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflata in faliment nu are calitatea de parte responsabila civilmente."


Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca trebuie avute in vedere atat aspectele teoretice si practice legate de:


- scopul pentru care a fost infiintat Fondul de garantare a asiguratilor, atributiile acestuia, creditorii protejati de Fondul de garantare a asiguratilor;


- soarta contractului de asigurare in cazul insolvabilitatii societatii de asigurare;


- natura raportului juridic dintre societatea de asigurare si Fondul de garantare a asiguratilor prin prisma dispozitiilor Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor si a dispozitiilor din Norma Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 16/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor;


- calitatea procesuala a societatii de asigurare in procesul penal, astfel cum a fost stabilita prin Decizia nr. 1/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in recurs in interesul legii (prin care s-a statuat ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 Cod procedura penala, "in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila");


- procedura speciala instituita de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor in ce priveste plata despagubirilor de catre Fondul de garantare a asiguratilor;


- dispozitiile art. 32 din Codul de procedura penala privind partile in procesul penal si respectiv art. 86 din Codul de procedura penala ce reglementeaza calitatea de parte responsabila in procesul penal.


Astfel, s-a retinut ca Fondul de garantare a asiguratilor s-a constituit ca persoana juridica de drept public, administrata de Autoritatea de Supraveghere Financiara, ca schema de garantare in domeniul asigurarilor, in scopul protejarii creditorilor de asigurari de consecintele insolventei unui asigurator si pentru plata despagubirilor/indemnizatiilor rezultate din contractele de asigurare facultative si obligatorii incheiate in conditiile legii.


Anterior, acesta era reglementat de art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, text abrogat expres prin art. 41 lit. a) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor.


In expunerea de motive a emiterii actului normativ, care constituie cadrul general de reglementare, este subliniat rolul Fondului de garantare a asiguratilor pe piata asigurarilor de a crea un impact pozitiv asupra intaririi increderii "consumatorului" de asigurari si de a asigura o buna functionare si stabilitate a pietei asigurarilor, in general, precum si un grad de predictibilitate a evolutiei fiecarui asigurator in parte .


In aceste conditii, protectia oferita de o schema de garantare este mult mai flexibila si mai rapida decat cea oferita in cadrul procedurii de faliment, asiguratul putand obtine mai repede si mai sigur despagubirea.


Prin urmare, s-a retinut ca functia Fondului este aceea de a plati despagubiri/indemnizatii creditorilor de asigurari ai societatilor de asigurare aflate in faliment intr-o anumita limita stabilita ca plafon de despagubire . Resursele sale financiare sunt constituite din contributiile pe care asiguratorii autorizati de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, inclusiv sucursalele acestora care isi desfasoara activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, sunt obligati sa le vireze, in conditiile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, dobanzi si penalitati de intarziere din plata cu intarziere a contributiilor de catre asiguratori, sume din fructificarea disponibilitatilor, din recuperarea creantelor Fondului, sume din alte surse stabilite potrivit legii, imprumuturi de la institutiile de credit sau imprumuturi obligatare, prin emisiune de titluri de valoare ale Fondului (art. 5 din Legea nr. 213/2015).


Potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, creditorii de asigurari, beneficiari ai despagubirilor, sunt:


- persoana asigurata, care este persoana fizica sau juridica aflata in raporturi juridice cu asiguratorul debitor prin incheierea contractului de asigurare;


- beneficiarul asigurarii, respectiv terta persoana careia, in baza legii sau a contractului de asigurare, asiguratorul debitor urmeaza sa ii achite sumele cuvenite ca urmare a producerii riscului asigurat;


- persoana pagubita (in cazul asigurarii de raspundere civila), si anume, persoana indreptatita sa primeasca despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de raspundere civila.


Cum societatile de asigurari sunt supuse unui proces continuu de control si supraveghere prin care se urmareste crearea si mentinerea unei situatii financiare solide a profesionistilor in domeniu, a fost adoptata Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari.


Inalta Curte a retinut ca ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, dispozitiile referitoare la falimentul societatilor de asigurare au fost preluate in integralitate in titlul II, cap. IV din acest act normativ. Astfel, prin art. 344 lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa au fost abrogate, printre altele, si sectiunile 1-3 ale cap. III din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari.


Intrucat Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara, falimentul, dizolvarea si lichidarea voluntara in activitatea de asigurari are ca obiect de reglementare doar procedura de redresare financiara a societatilor de asigurare prevazuta de art. 4-27, o parte din aceasta procedura, si anume cea referitoare la conditiile de efectuare a platilor din disponibilitatile Fondului de garantare a asiguratilor, a fost preluata de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor prin dispozitiile art. 11-18.


Prin urmare, cadrul normativ si regulile pentru plata despagubirilor de catre Fondul de garantare a asiguratilor sunt fixate prin norme speciale, derogatorii, circumscrise falimentului asiguratorului si protectiei legale a creditorilor de asigurari in cadrul acestei proceduri.


Dreptul creditorilor de asigurari de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fondul de garantare se naste la data publicarii deciziei prin care Autoritatea de Supraveghere Financiara constata existenta indiciilor starii de insolventa a societatii de asigurare/reasigurare. Totodata, de la data ramanerii definitive a hotararii de deschidere a procedurii falimentului, Fondul de garantare este in drept sa efectueze plati din disponibilitatile acestui fond, in vederea achitarii sumelor cuvenite creditorilor de asigurari, potrivit legii.


Calitatea de garant al Fondului, in vederea platii despagubirii creditorilor de asigurari, este evidentiata atat prin denumire, cat si prin dispozitiile legale ce ii sunt aplicabile. Nicaieri, in cuprinsul Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor ori al altui act normativ, nu se prevede subrogarea de drept a Fondului de garantare a asiguratilor in drepturile si obligatiile procesuale ale societatii de asigurare, in cazul existentei pe rol a unei actiuni in pretentii pornite impotriva acesteia.


Dimpotriva, s-a retinut ca legea prevede o procedura administrativa/necontencioasa pe care potentialii creditori din contractele de asigurari trebuie sa o urmeze in ce priveste pretentia pe care o au fata de societatea de asigurare aflata in faliment si care debuteaza, potrivit art. 14 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/2015, cu sesizarea Fondului cu o cerere scrisa de despagubire sau de plata insotita de documente justificative.


Pe masura inregistrarii si analizarii cererilor de plata ale creditorilor de asigurari, impreuna cu documentele anexate, se intocmeste lista creditorilor de asigurari ale caror creante certe, lichide si exigibile urmeaza sa fie platite din disponibilitatile Fondului.


Lista se inainteaza comisiei speciale, competenta sa aprobe sau sa respinga sumele pretinse. In cea din urma ipoteza se emite o decizie de respingere, impotriva careia se poate formula contestatie la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, in termen de 10 zile de la comunicare .


Potrivit art. 17 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, creditorul de asigurari poate urma separat si concomitent si procedura de faliment a asiguratorului prevazuta de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in vederea recuperarii creantei sale, care se bucura de prioritate absoluta fata de orice alte creante, prin valorificarea activelor debitoarei falite, cu exceptia situatiei in care creanta i-a fost achitata de Fondul de garantare .


Existenta unei societati de asigurare in faliment, ce are intr-un proces penal calitatea de parte responsabila civilmente si deci calitatea de subiect de drept, nu permite adoptarea solutiei pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 3 din 15 iunie 2010 a Sectiilor Unite, conform careia, in procesul penal, Fondul de protectie a victimelor strazii (atributii preluate in prezent de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania - BAAR) are calitatea de parte responsabila civilmente si poate fi obligat singur la plata despagubirilor civile catre persoanele pagubite prin accidente de vehicule neasigurate, intrucat decizia priveste ipoteza in care nu exista o societatea de asigurare, vehiculele nefiind asigurate.


Mai mult, conform art. 18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, singura situatie de subrogare a Fondului este in drepturile creditorilor de asigurari si nicidecum in obligatiile asiguratorilor, pana la concurenta sumelor pe care le-a platit din disponibilitatile sale, sens in care poate inregistra la masa credala, in tot cursul procedurii de faliment, in vederea recuperarii lor, orice sume, dobanzi si/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale, pe masura platilor efectuate, ca urmare a producerii riscurilor asigurate dupa momentul deschiderii procedurii falimentului.


De aceea, Norma Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 16/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor ce a abrogat Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 10/2009 pentru punerea in aplicare a Normelor privind Fondul de garantare prevede expres la art. 9 alin. (2) ca acesta nu preia functiile unui asigurator, iar la art. 29 prevede ca titlul executoriu care constata creante de asigurari nevalorificat in cadrul procedurii de faliment sau in cadrul altor proceduri de executare silita prevazute de lege se transmite Fondului in vederea verificarii lui si, dupa caz, a valorificarii acestuia, prin plata sumelor cuvenite de la Fond .


Prin Decizia nr. 1 din 15 februarie 2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, s-a statuat ca, in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitatea de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila.


Potrivit art. 86 din Codul de procedura penala, partea responsabila civilmente este acea persoana care, potrivit legii civile, are obligatia legala sau conventionala de a repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune si care este chemata sa raspunda in proces si este parte in procesul penal.


Pornind de la aceasta definitie s-a retinut ca nici dispozitiile Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor si nici cele ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa nu prevad calitatea de parte responsabila civilmente a Fondului de garantare a asiguratilor, neexistand, asadar, nicio dispozitie legala in baza careia aceasta calitate sa ii fie atribuita Fondului de garantare a asiguratilor sau, in egala masura, atat societatii de asigurare, cat si Fondului de garantare .


Or, in absenta unei dispozitii legale, in conditiile in care societatea de asigurare are calitatea de parte responsabila civilmente, iar deschiderea procedurii falimentului impotriva acesteia nu are ca efect incetarea calitatii de subiect de drept, nu exista niciun temei legal in baza caruia calitatea de parte responsabila civilmente a societatii de asigurare sa ii fie transferata Fondului de garantare a asiguratilor sau in baza caruia Fondul de garantare a asiguratilor sa fie introdus in procesul penal, ca a doua parte responsabila civilmente.


Nici din punct de vedere conventional Fondului nu-i revine vreo obligatie decurgand din subrogarea in calitatea de asigurator, el fiind, asa cum s-a aratat, doar un garant in ceea ce priveste plata de indemnizatii/despagubiri rezultate din contractele de asigurare facultative si obligatorii, in cadrul unei proceduri administrative strict reglementate, ce se constituie in singura modalitate de recuperare a creantei de la aceasta entitate juridica, in cazul falimentului unui asigurator.


Asadar, in cazul Fondului de garantare a asiguratilor exista o societate de asigurare care are calitatea de parte responsabila civilmente si calitatea de subiect de drept, impotriva careia s-a dispus deschiderea procedurii falimentului, iar din disponibilitatile Fondului de garantare a asiguratilor se asigura efectuarea platii despagubirilor catre creditorii de asigurari in cadrul unei proceduri administrative. Raporturile dintre creditorii de asigurari si Fondul de garantare a asiguratilor se deruleaza in cadrul procedurii speciale reglementate in cap. III din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, iar nu in cadrul procesului penal.


S-a retinut ca in reglementarea procedurii prevazute in Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor, care are drept scop protejarea creditorilor de asigurari, legiuitorul a pornit de la premisa ca Fondul de garantare a asiguratilor nu are calitatea de parte responsabila civilmente in procesul penal si, neavand aceasta calitate, este "in drept sa efectueze plati" creditorilor de asigurari, parti civile in procesul penal, anterior finalizarii acestuia.


Protectia creditorilor de asigurari presupune un mecanism de plata imediata a despagubirilor din disponibilitatile Fondului de garantare a asiguratilor, in limita plafonului de garantare, neconditionat de finalizarea procesului penal sau a procedurii falimentului si independent de suspendarea de drept a actiunilor judiciare prin efectul hotararii de deschidere a acestuia. Celeritatea in plata despagubirilor si inexistenta obligatiei de a parcurge un proces judiciar constituie elementele centrale ale mecanismului de protectie a creditorilor de asigurari instituit prin Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguratilor si prin constituirea Fondului de garantare a asiguratilor.


Prin urmare, din perspectiva celor expuse, prin raportare la continutul normei legale ce defineste notiunea de parte responsabila civilmente, reiese ca protejarea creditorilor de asigurari de consecintele insolventei unui asigurator se realizeaza de catre Fondul de garantare a asiguratilor prin intermediul unei proceduri special reglementate legislativ, iar nu prin atragerea acestuia in procesul penal, ca parte responsabila civilmente.


Astfel, in raport cu interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 din Codul de procedura penala, Completul pentru judecarea recursului in interesul legii va stabili ca, in procesul penal, Fondul de garantare a asiguratilor in cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflata in faliment nu are calitate de parte responsabila civilmente.



Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Cabinet Avocati"






Citeşte mai multe despre:    Ril admis    ICCJ    Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea fi parte responsabila civilmente in procesul penal    societati de asigurare in faliment    reparare prejudicii in procesul penal    art 86 cod penal    codul de procedura penala



Comentează: RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Alte Titluri

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Dezlegarea unei chestiuni de drept. Cazurile si efectele reducerii limitei de pedeapsa martorului denuntator in temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: ICCJ

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016