Ajutorul public judiciar reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv pentru executarea silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
I. Cauzele in care se acorda ajutorul public judiciar
Ajutorul public judiciar prevazut de O.U.G. nr. 51/2008 se acorda in cauze civile, comerciale, administrative, de munca si asigurari sociale, precum si in alte cauze, cu exceptia celor penale.
II. Beneficiarii ajutorului public judiciar
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar:
a) persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.
Prin familie se intelege sotul/sotia, copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.
In sensul O.U.G. nr. 51/2008, se considera membru al familiei si persoana care are domiciliul ori resedinta comuna si gospodareste impreuna cu solicitantul, copiii sau alti descendenti in linie dreapta ai acesteia in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.
b) persoana juridica (art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013), numai daca:
- cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
- plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate. In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
III. Formele ajutorului public judiciar
Ajutorul public judiciar se poate acorda in urmatoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumita in continuare asistenta prin avocat. Asistenta prin avocat poate fi si extrajudiciara si consta in acordarea de consultatii, formularea de cereri, petitii, sesizari, initierea altor asemenea demersuri legale, precum si in reprezentarea in fata unor autoritati sau institutii publice, altele decat cele judiciare sau cu atributii jurisdictionale, in vederea realizarii unor drepturi sau interese legitime. Asistenta extrajudiciara trebuie sa conduca la furnizarea unor informatii clare si accesibile solicitantului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare referitoare la institutiile competente, si, daca este posibil, la conditiile, termenele si procedurile prevazute de lege pentru recunoasterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Asistenta extrajudiciara se acorda conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata incumba, potrivit legii, celui ce solicita ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecatoresc;
d) scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor datorate in faza de executare silita. Esalonarea platii taxelor judiciare se poate face in cel mult 48 de rate lunare.
Cu titlu particular, cu privire la persoanele juridice, dispozitiile art. 90 alin. (4) din Codul de procedura civila stabilesc ca "persoanele juridice pot beneficia de facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in conditiile legii speciale."
In acest sens, prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipuleaza ca instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii limitativ prevazute:
- plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea curenta a persoanei juridice.
Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu esalonarea sau amanarea platii.
Esalonarea platii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni si pentru maximum 12 termene.
Important! Cautiunea prevazuta de dispozitiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila necesara a fi consemnata pentru a se putea dispune suspendarea executarii silite sau pentru admiterea altor cereri care necesita depunerea unei cautiuni nu poate face obiectul ajutorului public judiciar. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 289/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila si prin Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014. Prin Deciziile sus-mentionate, Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut omisiunea reglementarii/enumarii cautiunii printre formele ajutorului public judiciar prevazute de O.U.G. nr. 51/2008, ceea ce inseamna ca in cazul formularii unor astfel de cereri, acestea vor fi respinse ca inadmisibile.
IV. Conditiile de acordare ale ajutorului public judiciar
Pentru persoanele fizice, ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la pct. III din prezentul material . Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la pct. IV lit. a)-c), nu poate depasi, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 10 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.
Beneficiaza de ajutor public judiciar in formele prevazute la pct. IV persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 300 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat .
Daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%.
Ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din Romania.
Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, in considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. In acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara indeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate in legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.
La stabilirea venitului se iau in calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizatii, onorarii, rente, chirii, profit din activitati comerciale sau dintr-o activitate independenta si altele asemenea, precum si sumele datorate in mod periodic, cum ar fi chiriile si obligatiile de intretinere.
Pentru persoanele juridice, conditiile acordarii ajutorului public judiciar sunt cele aratate la pct. III din prezentul material .
V. Refuzul acordarii ajutorului public judiciar
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat cand este solicitat abuziv, cand costul sau estimat este disproportionat fata de valoarea obiectului cauzei, precum si atunci cand acordarea ajutorului public judiciar nu se solicita pentru apararea unui interes legitim ori se solicita pentru o actiune care contravine ordinii publice sau celei constitutionale.
Daca cererea pentru a carei solutionare se solicita ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de solutionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsa, daca se dovedeste ca solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior inceperii procesului sa urmeze o asemenea procedura .
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci cand solicitantul pretinde despagubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputatiei sale, in conditiile in care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum si in cazul in care cererea decurge din activitatea comerciala sau dintr-o activitate independenta desfasurata de solicitant.
VI. Restituirea ajutorului public judiciar
Orice persoana interesata va putea sesiza oricand instanta care a incuviintat ajutorul public judiciar, prezentand dovezi cu privire la situatia reala a celui caruia i s-a incuviintat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspenda in cursul noilor cercetari.
Daca instanta constata ca cererea de ajutor public judiciar a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, va obliga, prin incheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despagubire a sumelor de care a fost scutit, precum si la o amenda in cuantum de pana la 5 ori suma pentru care a obtinut nejustificat scutirea.
Impotriva incheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putandu-se solicita motivat sa se revina asupra despagubirii sau a amenzii ori sa se dispuna reducerea acestora. Cererea se face in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii si se solutioneaza de un alt complet, prin incheiere irevocabila.
Dispozitivul incheierii cuprinzand obligatia de plata a sumelor constituie titlu executoriu.
VII. Stingerea dreptului la ajutor public judiciar
Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale pana la un nivel care sa ii permita sa faca fata costurilor procesului.
VIII. Competenta si procedura de acordare a ajutorului public judiciar
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaza instantei competente pentru solutionarea cauzei in care se solicita ajutorul; in cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea in executare a unei hotarari, cererea este de competenta instantei de executare .
In cazul in care instanta competenta nu se poate stabili potrivit regulilor de mai sus, competenta este judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta solicitantul.
Daca ajutorul public judiciar este solicitat intr-un proces in curs, cererea sau, dupa caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se solutioneaza, daca legea nu prevede altfel, de completul investit cu solutionarea cererii principale.
Ajutorul public judiciar se acorda oricand in cursul judecatii, de la data formularii cererii de catre persoana interesata, si se mentine pe tot parcursul etapei procesuale in care a fost solicitat.
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbru.
Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei cai de atac se poate acorda in urma unei noi cereri.
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar in vederea exercitarii unei cai de atac se adreseaza instantei a carei hotarare se ataca, in mod obligatoriu, inauntrul termenului pentru exercitarea caii de atac si se solutioneaza de urgenta de un alt complet decat cel care a solutionat cauza pe fond .
Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea caii de atac se intrerupe o singura data, daca solicitantul depune in termen de cel mult 10 zile inscrisurile doveditoare. De la data comunicarii incheierii prin care s-a solutionat cererea de ajutor public judiciar ori, dupa caz, cererea de reexaminare, in sensul admiterii, respectiv al respingerii, incepe sa curga un nou termen pentru exercitarea caii de atac.
IX. Elementele obligatorii ale cererii de ajutor public judiciar
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formuleaza in scris si va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul si starea materiala a solicitantului si a familiei sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata .
Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor .
La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune in vedere faptul ca, in cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecata ale celeilalte parti vor fi in sarcina sa, precum si posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar.
Instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partilor sau informatii scrise autoritatilor competente.
X. Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori resedinta obisnuita pe teritoriul unui stat membru si formularea unei cereri de asistenta judiciara catre un alt stat membru al Uniunii Europene
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulata de cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau resedinta obisnuita in unul dintre aceste state, altul decat Romania, se depune insotita de documente justificative:
a) fie prin intermediul autoritatii centrale a statului membru de domiciliu sau de resedinta al solicitantului;
b) fie prin intermediul autoritatii centrale romane;
c) fie direct la instanta romana competenta .
Cererea, precum si inscrisurile doveditoare se depun traduse in limba romana.
Cand cererea este depusa prin intermediul autoritatii centrale romane, aceasta are obligatia transmiterii catre instanta competenta .
In cazul in care, la data formularii cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanta competenta, cererea se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti.
Asistenta extrajudiciara se asigura de Baroul Bucuresti.
Ajutorul public judiciar incuviintat include, in afara formelor prevazute la pct. III din prezentul material, urmatoarele:
a) cheltuielile pentru traducerea inscrisurilor depuse de beneficiar si care au fost solicitate de instanta sau de autoritatea cu atributii jurisdictionale in vederea solutionarii cauzei;
b) asigurarea unui interpret in procedurile in fata instantei/autoritatii cu atributii jurisdictionale;
c) cheltuielile deplasarii in Romania, pe care beneficiarul asistentei sau o alta persoana trebuie sa o faca la cererea instantei ori a autoritatii cu atributii jurisdictionale ori in cazul in care legea prevede prezenta obligatorie a uneia dintre aceste persoane .
Cetatenii romani, precum si cetatenii straini si apatrizii, cu domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei, beneficiaza de consultanta juridica gratuita din partea autoritatii centrale romane, in conditiile O.U.G. nr. 51/2008, in vederea obtinerii asistentei juridice in cauze de competenta instantelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotarari pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, in conditiile prevazute de legea acelui stat . Autoritatea centrala romana asista solicitantul, asigurandu-se ca cererea, completata conform anexei O.U.G. nr. 51/2008, sa fie insotita de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competenta a statului solicitat.
Autoritatea centrala romana asigura traducerea cererii si a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:
a) fie in limba oficiala a statului membru solicitat;
b) fie in una dintre limbile acelui stat ce corespunde uneia dintre limbile institutiilor Comunitatii;
c) fie in una dintre limbile acceptate de statul membru solicitat, potrivit Directivei (CE) nr. 8/2003 de imbunatatire a accesului la justitie in litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenta judiciara acordata in astfel de litigii.
Autoritatea centrala romana, in termen de 15 zile de la data primirii cererii si a documentelor conexe, traduse, le transmite autoritatii de primire competente a acelui stat membru.
Autoritatea centrala romana poate refuza transmiterea unei cereri de asistenta juridica intr-un alt stat membru daca o astfel de cerere este vadit neintemeiata sau excedeaza domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003.
In cazul in care cererea de asistenta juridica formulata si transmisa este respinsa de autoritatea competenta a statului membru solicitat, autoritatea centrala romana va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere .
Cererile si documentele conexe, transmise sau primite sunt scutite de formalitatea legalizarii sau de orice alta formalitate echivalenta.
Avocat Andrei Gheorghe Gherasim, Colaborator "MCP Cabinet Avocati"