Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice

  Publicat: 12 Apr 2019       533 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1.Notiuni introductive

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Codul Muncii, stabileste in art. 159 ca salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca . De asemenea, sunt puse si bazele principiului nediscriminarii, in alin. (3) al aceluiasi articol statuandu-se urmatoarele: ``La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala``.


``La stabilirea cuantumului salariului, precum si, eventual al indemnizatiilor, sporurilor sau altor adaosuri, este interzisa orice forma de discriminare, directa sau indirecta, care sa aiba la baza unul dintre criteriile enumerate de Codul muncii in cadrul principiului nediscriminarii ca principiu fundamental al dreptului muncii.``[1]


Principiul conform caruia pentru munca egala salariatii sunt indreptatiti la un salariu egal a devenit, astfe, unul dintre principiile-cheie ale dreptului muncii fiind reiterat in numeroase ocazii in legislatia speciala.


Un astfel de exemplu este legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, care la art. I pct. 1 stabileste ca ``Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .``


Desi nu face decat sa reitereze un principiu bine definit, dispozitia legala a creat confuzie prin prisma caracterului ei general, astfel incat a facut obiectul mai multor interpretari diferite, precum si al unor critici de constitutionalitate.


In ceea ce priveste diferentele de interpretare, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si a stabilit ca "In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma AA«salarizat la acelasi nivelAA» are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice."


Criticile de constitutionalitate aduse dispozitiilor legale citate au fost si ele solutionate, prin Decizia nr. 841/2018 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 256 din 03.04.2019.


2. Exceptia de neconstitutionalitate



2.1 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Dispozitiile de lege criticate completeaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014.


Textul de lege criticat are urmatoarea redactare: "La articolul 1, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu urmatorul cuprins: AA« (51) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .AA»"


Dispozitiile de lege criticate au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, insa, avand in vedere cele retinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit carora "sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare", precum si faptul ca aceste dispozitii de lege constituie temeiul actiunilor in care s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, apreciaza ca dispozitiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pot constitui obiect al analizei de constitutionalitate.


2.2 Pozitia autorului exceptiei de neconstitutionalitate



Dispozitiile aratate au fost criticate in mai multe randuri, in fata mai multor instante. Autorul exceptiei, in toate aceste cauze, este Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca textul criticat nu indeplineste conditiile de calitate a redactarii legii impuse de art. 8 alin. (4) si art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, nefiind clar, precis si previzibil. In acest sens, arata ca Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Comisia pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice au dat interpretari diferite dispozitiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015.


De asemenea, arata ca modalitatea de formulare a textului de lege criticat a condus la nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, prin care se arata ca proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa.


Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca textul de lege criticat este contrar si prevederilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, intrucat legiuitorul nu a calculat impactul bugetului de stat sau al bugetelor locale, nefiind specificate elementele referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea finantelor publice nr. 500/2002, care se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.


In sprijinul acestor din urma sustineri, invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, prin care s-a statuat ca initiativa legislativa trebuie sa contina informatii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, si anume la modificari ale cheltuielilor bugetare, precum si la calculele privind fundamentarea acestor modificari.


2.3 Pozitiile instantelor sesizate



Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal isi exprima punctul de vedere in sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca problemele de interpretare diferita a legii pot fi solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a si procedat, de altfel, in acest sens prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza, de asemenea, ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Astfel, arata ca din contextul reglementarii reiese ca masura salarizarii la nivelul maxim vizeaza nu doar personalul din aparatul de lucru al Parlamentului, ci si personalul din celelalte institutii si autoritati publice. De asemenea, arata ca proiectul de lege a fost insotit de expunerea de motive care, la sectiunea 4, contine informatii referitoare la modificarile veniturilor si ale cheltuielilor bugetare si la impactul financiar, precum si calcule privind fundamentarea modificarilor veniturilor si/sau a cheltuielilor bugetare.


Tribunalul Arges - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.


2.4 Pozitia autoritatilor publice sesizate conform legii



Guvernul apreciaza ca aspectele invocate de autorul exceptiei, referitoare la incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, tin, in realitate, de modul de interpretare si aplicare a legii, care revin competentei instantei de judecata, iar nu competentei instantei de contencios constitutional. Cat priveste critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art. 138 alin. (5) din Constitutie, arata ca acest text constitutional vorbeste numai despre stabilirea sursei de finantare inainte de aprobarea cheltuielii, iar nu despre obligativitatea indicarii in lege a sursei respective, iar lipsa precizarii exprese a sursei de finantare nu presupune implicit inexistenta sursei de finantare . In acest sens, invoca si deciziile Curtii Constitutionale nr. 173 din 12 iunie 2002, nr. 320 din 19 iunie 2013, nr. 105 din 27 februarie 2014, nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, nr. 329 din 25 iunie 2013 sau nr. 1.092 din 15 octombrie 2008. De asemenea, precizeaza ca instanta de contencios constitutional nu are competenta de a aprecia asupra caracterului suficient al resurselor financiare, pentru ca o asemenea operatiune nu isi are temeiul in art. 138 alin. (5) din Constitutie, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica, ce priveste, in esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern.


Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, Curtea Constitutionala a amintit jurisprudenta sa referitoare la dreptul autoritatii legiuitoare de a elabora masuri de politica legislative in domeniul salarizarii in concordanta cu conditiile economice si sociale existente la un moment dat. De asemenea, Curtea a facut referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia statele se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor lor in domeniul sumelor care urmeaza a fi platite angajatilor sai din bugetul de stat, si anume Hotararea din 8 noiembrie 2005, pronuntata in Cauza "Kechko impotriva Ucrainei", paragraful 23, Hotararea din 8 decembrie 2009, pronuntata in Cauza "Wieczorek impotriva Poloniei", paragraful 59, si Hotararea din 2 februarie 2010, pronuntata in Cauza "Aizpurua Ortiz impotriva Spaniei", paragraful 57. Cu privire la exigenta referitoare la previzibilitatea normelor juridice si protectia asteptarilor legitime ale cetatenilor, Curtea Constitutionala a constatat ca acestea nu sunt incalcate cata vreme masura a fost adoptata pentru a realiza unificarea salarizarii unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitara a domeniului vizat.


In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea art. 138 alin. (5) din Legea fundamentala, Avocatul Poporului arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, stabilirea sursei de finantare si insuficienta resurselor financiare din sursa astfel stabilita sunt doua aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constitutie, iar al doilea nu are caracter constitutional, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica, ce priveste, in esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern (Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008).


2.5 Pozitia Curtii Constitutionale



Curtea a retinut ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste dispozitii de lege sunt contrare urmatoarelor prevederi din Constitutie: art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor si art. 138 alin. (5) potrivit caruia "nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare ."


Examinand critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea constata ca autorul exceptiei invoca lipsa de claritate si previzibilitate a dispozitiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015, sustinere pe care o motiveaza prin existenta unor opinii diferite ale unor diverse autoritati referitoare la modul de aplicare si interpretare a legii. Or, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept citata anterior a oferit o interpretare clara a acestor dispozitii legale. Actele de sesizare a Curtii Constitutionale cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate sunt ulterioare pronuntarii si publicarii deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie mai sus amintite, astfel ca sustinerile referitoare la lipsa de claritate si previzibilitate a dispozitiilor supuse analizei de constitutionalitate sunt, in mod evident, lipsite de sustinere.


In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 138 alin. (5) din Constitutie, Curtea constata ca sectiunea a 4-a din expunerea de motive a Legii nr. 71/2015 contine date referitoare la "Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (5 ani)," fiind precizate modificarile veniturilor si cheltuielilor bugetare, impactul financiar si redate calculele detaliate privind fundamentarea veniturilor si/sau cheltuielilor bugetare. Prin urmare, Curtea apreciaza ca exigentele textului constitutional invocat sunt indeplinite. Eventuala insuficienta a fondurilor alocate sau inexactitatea calculelor efectuate nu reprezinta un aspect ce poate fi supus analizei instantei de contencios constitutional. In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut, in jurisprudenta sa, ca "stabilirea sursei de finantare si insuficienta resurselor financiare din sursa astfel stabilita sunt doua aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constitutie, iar al doilea nu are caracter constitutional, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica, ce priveste, in esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern." In acest sens, sunt Decizia nr. 47 din 15 septembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, si Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008.


2.6 Solutia Curtii



Pentru considerentele expuse anterior, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene si a stabilit ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii



In urma celor prezentate anterior putem concluziona urmatoarele: lipsa de claritate si previzibilitate a unor dispozitii legale nu poate constitui temeiul unei exceptii de neconstitutionalitate, atata timp catm anterior sesizarii Curtii Constitutionale cu o astfel de exceptie a fost pronuntata o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care a fost oferita o interpretate clara dispozitiilor in cauza.


Mai mult, o eventuala insuficienta a fondurilor rezultata din dispunerea prin lege a modului de alocare a acestora nu poate face obiectul analizei instantei de contencios constitutional, stabilirea sursei de finantare si insuficienta resurselor financiare din sursa astfel stabilita fiind doua aspecte diferite, al doilea neavand caracter constitutional, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica ce priveste relatiile dintre Parlament si Guvern.


Prin urmare, astfel de critici aduse la adresa unui act normativ prin care se stabilesc drepturi salariale nu pot constitui temeiul admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate, cu atat mai mult cu cat aceste dispozitii sunt menite sa apere tocmai un principiu constitutional, acela al egalitatii de tratament si interzicerii discriminarii.


Irina-Maria Diculescu,Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie:


I. Tratate, Monografii:


1. M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca . Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019


II. Legislatie:


1. Legea 53/2003 - Codul Muncii


2. Legea 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice


3. Constitutia Romaniei


III. Jurisprudenta:


1. Decizia ICCJ nr. 23 din 26 septembrie 2016


2. Decizia nr. 841/2018 a Curtii Constitutionale






[1] M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca . Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019, p. 335






Citeşte mai multe despre:    CCR    Principiul nediscriminarii    ICCJ    Personal platit din fonduri publice    Salariu    Exceptia de neconstitutionalitate    Decizia CCR nr. 841/2018    Legea 71/2015



Comentează: Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Alte Titluri

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 87/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. (1) si art. 282 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 384/2019 referitoare la admiterea obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei