Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate

  Publicat: 06 May 2019       182 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
1. Notiuni introductive

In perioada ce a urmat caderii regimului comunist, printre principalele preocupari ale statului roman s-a numarat restituirea imobilelor preluate in mod abuziv in timpul acestui regim, in natura sau prin echivalent .

Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Constatare si declarare ca nevalabile a anumitor acte procedurale (ex. poprirea) sau a unor alegeri de membri in organele reprezentative ale statului sau ale agentilor economico-sociali (societati comerciale, asociatii etc.).
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturi sociale ce iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Legea 10 din 2001. Sunt certificate emise de Cancelaria Primului Ministru, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in numele si pe seama statului roman,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Necesara pentru solutionarea acestor probleme sociale a fost crearea unui cadru legal adecvat, astfel incat restituirile sa fie realizate in conditii de echitate si operativitate. In ciuda acestui fapt, normele legale realizate si aplicate de legiuitorul roman (Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente) au condus la numeroase condamnari ale Romaniei la CEDO pentru incalcarea dreptului la proprietate privata, inclusiv la pronuntarea unei hotarari pilot in domeniu, la 12 octombrie 2010, in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei.


Astfel, a devenit evidenta necesitatea operarii unor schimbari in cadrul legal aplicabil. In acest context a fost elaborata si adoptata Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.


Unele dintre cele mai importante si controversate modificari aduse de legea 165/2013 sunt cele referitoare la procedura de calcul a masurilor compensatorii. Conform noilor prevederi, in vederea finalizarii procesului de restituire in natura sau, dupa caz, in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, se constituie Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, denumita in continuare Comisia Nationala, care functioneaza in subordinea Cancelariei Primului-Ministru. Aceasta Comisie, are, in principal, atributii privitoare la emiterea de decizii de validare sau invalidare a dispozitiilor entitatilor notificate prin care s-a propus acordarea de masuri reparatorii . De asemenea, Comisia emite decizii in sensul compensarii valorii imobilelor prin puncte, sistem introdus odata cu legea 165/2013. Sunt instituite si o serie de termene de solutionare a dosarelor, termene care lipseau in legislatia anterioara, fapt ce a dus la multiple condamnari ale Romaniei la CEDO. Prin urmare, pentru dosarele deja inregistrate la Secretariatul Comisiei pentru Stabilirea Despagubirilor la data intrarii in vigoare a legii, termenul este de 60 de luni de la aceasta data . Pentru dosarele depuse ulterior, termenul de 60 de luni incepe sa curga de la data transmiterii dosarului de despagubire catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor. In ceea ce priveste dosarele de fond funciar, termenul de solutionare este de 36 de luni.


Desi reprezinta un pas inainte fata de absenta reglementarii unor termene, acestea au fost totusi criticate, fiind considerate mult prea lungi.


Controverse au fost create si de aplicarea in timp a legii. Conform Articolului 4, ``Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termen legal, la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a prezentei legi.``


Acest articol a facut, insa, obiectul cenzurii Curtii Constitutionale, dupa cum urmeaza:


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 88 din 27 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 281 din 16 aprilie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, constatandu-se ca acestea sunt constitutionale, in masura in care, termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.


Conform art. 147 din Constitutia Romaniei, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .


Prin urmare, in intervalul 16 aprilie 2014-31 mai 2014, daca termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege s-au aplicat si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, dispozitiile legale atacate, au fost suspendate, incetandu-si efectele juridice, incepand cu data de 1 iunie 2014, in masura in care s-a mentinut aplicarea acestora.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 210 din 8 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 418 din 5 iunie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, constatandu-se ca acestea sunt neconstitutionale, in redactarea anterioara modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013.


Prin urmare, incepand cu data de 5 iunie 2014, daca se aplica reglementarile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in redactarea anterioara modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013, acestea se suspenda, urmand sa-si inceteze efectele juridice, incepand cu data de 21 iulie 2014, in masura in care se mentine aplicarea acestora.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 269 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 513 din 9 iulie 2014, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, stabilindu-se ca sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii.


In concluzie, in intervalul 9 iulie 2014-23 august 2014, dispozitiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013, in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din aceeasi lege s-au aplicat si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii, au fost suspendate de drept, incetandu-si efectele juridice in data de 24 august 2014, daca s-au aplicat in conditiile mentionate.


In ciuda multiplelor interventii ale Curtii Constitutionale, si a clarificarilor oferite de aceasta cu fiecare ocazie, in practica, problemele aratate anterior inca reprezinta motive de nemultumire, iar aplicarea in timp a legii 165/2013 nu pare sa fie pe deplin lamurita justitiabililor.


In acest sens a fost invocata si exceptia de neconstitutionalitate solutionata de Curtea Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 58/2019.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


2.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit actului de sesizare, il reprezinta prevederile art. 4 teza a treia si art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizand motivarea exceptiei, Curtea retine ca obiect al acesteia il constituie prevederile art. 4 teza a treia, prin raportare la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, potrivit carora:


- Art. 4 teza a treia: "Dispozitiile prezentei legi se aplica (...) cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a prezentei legi.";


- Art. 34 alin. (1): "(1) Dosarele inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor vor fi solutionate in termen de 60 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu exceptia dosarelor de fond funciar, care vor fi solutionate in termen de 36 de luni."


2.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca prevederile legale criticate sunt retroactive, prin faptul ca se aplica cauzei deduse solutionarii instantei de judecata, in care ar fi aplicabile dispozitiile titlului VII cuprins in Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, dispozitii legale care erau in vigoare la data nasterii raportului juridic dedus judecatii. Se mai sustine, in acest sens, ca litigiilor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului, suspendate in temeiul Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, le este aplicabila legea in vigoare la data sesizarii instantei, iar nu Legea nr. 165/2013, care reglementeaza alte termene si alte conditii referitoare la procesul de restituire .


Se mai sustine ca prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 incalca dreptul constitutional la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, cu consecinta afectarii si a dreptului de proprietate, dat fiind faptul ca termenele prevazute de textul legal criticat sunt aplicabile si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, litigiilor aflate in procedura judiciara, introduse inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, le sunt aplicabile doar masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, iar nu si dispozitiile legale referitoare la procedura administrativa, prevazuta in art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.


Se mai sustine ca prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 incalca principiul constitutional al accesului liber la justitie, fara nicio justificare de natura celor prevazute in art. 53 din Constitutie . De asemenea se sustine ca interventia statului intr-un litigiu in care el insusi este implicat, ca parat, prin emiterea unui nou act normativ, incalca principiul egalitatii de arme. In acest sens se arata ca exigenta principiului egalitatii armelor implica posibilitatea rezonabila a fiecarei parti din proces de a-si prezenta cauza, in conditii care sa nu o plaseze intr-o situatie de net dezavantaj, in raport cu partea adversa.


Se mai arata ca Legea nr. 165/2013, care cuprinde dispozitii referitoare la modalitatea de despagubire, abrogarea prevederilor legale referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internationale de evaluare, calcularea despagubirilor pe baza grilei notariale valabile la intrarea in vigoare a actului normativ criticat si lipsa posibilitatii indexarii acestora in functie de indicele inflatiei, incalca drepturile castigate ale persoanelor indreptatite la restituire, precum si principiul constitutional al nediscriminarii. Se arata ca, prin aplicarea dispozitiilor legale criticate, cuprinse in Legea nr. 165/2013, si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, sunt golite de continut decizii pronuntate de instantele judecatoresti, cu incalcarea principiului constitutional al independentei judecatorilor.


De asemenea se sustine ca durata termenelor stabilite in cadrul procedurii administrative reglementata de actul normativ criticat este "inacceptabil de indelungata", neputand fi considerata o durata rezonabila, ceea ce contravine dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si prevederilor art. 6 alin. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens se arata ca prin aplicarea prevederilor legale criticate in cauza dedusa solutionarii instantei de judecata exista riscul aparitiei unui dezechilibru intre partile litigante, care trebuie inlaturat de instanta de judecata .


Se mai sustine ca prevederile legale criticate creeaza o discriminare intre persoanele indreptatite la restituire, in functie de data solutionarii cererilor de restituire, respectiv inainte sau dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, cu incalcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie .


Se mai invoca Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 29 aprilie 2014, pronuntata in Cauza Preda si altii impotriva Romaniei, prin care s-a retinut ca Legea nr. 165/2013 prevede reguli de procedura clare si previzibile, insotite de termene constrangatoare si de un control judecatoresc efectiv, oferind un cadru accesibil si eficient pentru respectarea bunurilor, in sensul art. 1 cuprins in Primul Protocol aditional la Conventia europeana . De asemenea se invoca statuarile Curtii Europene din Decizia din 13 mai 2014, pronuntata in Cauza Constantin Rotescu impotriva Romaniei, la care au fost conexate alte 440 de cereri, intre care se numara si Cererea nr. 24.653/08, respectiv Cauza P.T. (autorul exceptiei) impotriva Romaniei, prin care instanta europeana a retinut, in esenta, ca reclamantii din aceste cauze se pot prevala de noua cale de atac interna, prin introducerea unei actiuni, in temeiul Legii nr. 165/2013.


In final, se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si constatarea faptului ca prevederile legale criticate sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu se aplica si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului, suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a actului normativ criticat.


Astfel, in opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 alin (3) privind independenta judecatorilor. De asemenea se invoca si dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens apreciaza ca titlurile de despagubire emise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv in temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, sunt supuse regimului juridic reglementat de acest din urma act normativ, in virtutea principiului tempus regit actum.


Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 20 din 21 ianuarie 2015 si nr. 183 din 26 martie 2015.


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, astfel cum reiese din actul de sesizare al Curtii Constitutionale, autoarea exceptiei este beneficiara unui titlu de despagubire, emis de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, prin Decizia nr. 780 din 27 mai 2006, in temeiul titlului VII - Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, cuprins in Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Contestatia formulata de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate impotriva acestei decizii a fost respinsa prin Sentinta civila nr. 147 din 6 decembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, irevocabila prin Decizia nr. 4.492 din 20 noiembrie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, prin Decizia din 13 mai 2014, pronuntata in Cauza Constantin Rotescu impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibila Cererea nr. 6.524/03, precum si alte 440 de cereri, conform listei anexate deciziei, intre care si Cererea nr. 24 653/08, pozitia 399 din lista anexata, Cauza P.T. (autorul exceptiei) impotriva Romaniei, cu motivarea neepuizarii cailor de atac interne, in masura in care noile cai de atac interne, prevazute de Legea nr. 165/2013, nu pot fi a priori presupuse a fi ineficiente. In aceste conditii, la data de 25 octombrie 2015, autoarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate a chemat in judecata Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, solicitand obligarea acesteia la recalcularea (reevaluarea) despagubirilor acordate potrivit titlului de despagubire emis de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor si acordarea de despagubiri echivalente cu valoarea de piata a bunurilor preluate in mod abuziv de stat .


Prin Sentinta civila nr. 1.249 din 2 noiembrie 2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila, a fost respinsa ca nefondata actiunea, cu motivarea ca procedura referitoare la stabilirea despagubirilor, prevazuta de Legea nr. 247/2005, a fost finalizata prin emiterea Deciziei nr. X din 27 mai 2006 de catre fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, iar atat timp cat actuala Comisie Nationala pentru Compensarea Imobilelor nu a preluat un dosar de reevaluare sau de reactualizare a despagubirilor deja acordate, aceasta din urma nu are obligatia de a relua, din oficiu, procedura de reevaluare a despagubirilor si de transformare a acestora in puncte compensatorii, potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013. Apelul declarat impotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat, prin Decizia civila nr. YYYYA din 20 decembrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila, care constituie actul de sesizare cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 teza a treia raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 se sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, prin faptul ca se aplica cauzei deduse solutionarii instantei de judecata, in care ar fi aplicabile dispozitiile titlului VII, cuprins in Legea nr. 247/2005, dispozitii legale care erau in vigoare la data nasterii raportului juridic dedus judecatii.


Analizand textele de lege criticate, potrivit carora dispozitiile Legii nr. 165/2013 sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza a treia din acest act normativ), si, respectiv, referitoare la termenul de solutionare, de catre actuala Comisie Nationala pentru Stabilirea Despagubirilor, a dosarelor inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si nesolutionate la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 [art. 34 alin. (1) din acest din urma act normativ], Curtea retine ca textele de lege criticate nu au legatura cu solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de judecata, in sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, "legatura cu solutionarea cauzei" presupune atat aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii, cat si necesitatea invocarii exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate, conditii ce trebuie intrunite cumulativ, pentru a fi satisfacute exigentele pe care le impun dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in privinta pertinentei exceptiei de neconstitutionalitate in desfasurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 289 din 22 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014).


Or, in speta, Curtea retine ca autoarea exceptiei de neconstitutionalitate este beneficiara unui titlu de despagubire emis de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor prin Decizia nr. X din 27 mai 2006, in temeiul Legii nr. 247/2005, asadar situatia acesteia nu se incadreaza in ipoteza normativa a prevederilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, dosarul sau de despagubire fiind solutionat la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013. In aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a treia raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala, a respins ca inadmisibila, prin Decizia nr. 58/2019, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 teza a treia raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.


3. Concluzii


Astfel, aplicarea in timp a legii 165/2013 a primit prin aceasta decizie lamuriri suplimentare. Este, deci, de subliniat, faptul ca in litigiile care au ca obiect titluri de despagubire emise de fosta Comisie Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor in temeiul legii 247/2005, nu sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 165/2013, dosarul fiind considerat solutionat la data intrarii in vigoare a acestei legi, prin urmare, neincadrandu-se in dispozitiile art. 4 teza a treia raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Legislatie


1. Legea 247/2005


2. Legea nr. 163/2013


II. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 58/2019




Citeşte mai multe despre:    Imobile preluate abuziv    Restituire    Aplicarea legii in timp    Legea 165/2013    Legea 247/2005    Decizia CCR nr. 58/2019    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate



Comentează: Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Alte Titluri

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Ajutorul public judiciar – beneficiari, forme, conditii de acordare
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Procedura acordarii voucherelor de vacanta in anul 2018 pentru unitatile de invatamant, MEN si alte unitati din subordinea/coordonarea acestuia
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Restituirea in 2018 a taxei pe poluare, a taxei speciale, pentru emisiile poluante, precum si a timbrului de mediu pentru autovehicule
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Nu se poate dispune obligarea salariatului la restituirea sumei incasate daca aceasta i-a fost remisa in baza unor acte valide si necontestate la acel moment
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1467/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Retinerile efectuate de angajator din salariu pentru acoperirea prejudiciului produs prin fapta salariatului nu reprezinta a doua sanctiune disciplinara aplicata salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 461/2017, in sedinta publica din 8 februarie 2017

Respingerea actiunii pentru insuficienta dovezilor, desi sarcina probei apartine angajatorului si tribunalul a acordat mai multe termene in vederea administratii probelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 306/F/2017, in sedinta publica din 22 februarie 2017