Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie

  Publicat: 07 May 2019       4247 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1.Notiuni introductive

„Fie ca teoreticianul il priveste ca pe o garantie fundamentala pentru exercitarea efectiva a drepturilor si libertatilor cetatenesti, ori ca pe o dispozitie imperativa chemata sa dea sens notiunii de “stat de drept”, principiul constitutional al liberului acces la justitie a fost si ramane, in practica, primul argument constitutional pe care cel ce doreste protejarea drepturilor si intereselor sale legitime il va invoca in sprijinul sau. Ca asa stau lucrurile, o confirma si jurisprudenta Curtii Constitutionale din Romania, instanta ce a fost chemata in numeroase randuri sa se pronunte asupra conformitatii diferitelor legi sau ordonante cu acest principiu.”[1]

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Liberul acces la justitie nu trebuie, insa, privit ca un drept absolut. Prin insasi natura sa, acesta comporta limitari, tocmai pentru a se putea asigura buul mers al justitiei.


Instituirea controlului judiciar al instantelor asupra hotararilor pronuntate de instante ierarhic inferioare este o expresie a liberului acces la justitie. Cu toate acestea, nu toate hotararile judecatoresti sunt susceptibile acelorasi cai de atac. In acest sens, ``cel de-al doilea alineat al art. 483 NCPC enumera hotararile care, potrivit noului Cod, nu pot fi atacate cu recurs.


Este vorba, in primul rand, despre o serie de hotarari pronuntate de instantele de apel, cand apelul s-a exercitat impotriva hotararilor date de judecatorii in cauze avand ca obiect unul dintre cele enumerate la art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, adica atunci cand judecatoriile au judecat in prima instanta. Cu alte cuvinte, in cauzele prevazute la art. 94 pct. 1 va avea loc o judecata in prima instanta la judecatorie, iar apelul va fi singura cale de atac, ordinara, si va fi judecat de catre tribunal.


In al doilea rand, este vorba despre hotararile pronuntate in cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. In cazul acestor cereri, identificate fie dupa obiect, fie dupa valoarea acestuia, si indiferent carei instante ii apartine competenta judecarii in prima instanta, nu se poate exercita calea de atac a recursului.


Astfel cum just s-a remarcat in doctrina, practic, nicio hotarare pronuntata de judecatorie in prima instanta nu va fi susceptibila de recurs, fie ca va fi pronuntata intr-una din cererile prevazute de art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, fie intr-o cerere evaluabila in bani in valoare de pana la 200.000 lei, care este plafonul maxim prevazut de art. 94 pct. 1 lit. k) pentru competenta de prima instanta a judecatoriei.


In acest context, trebuie remarcat ca dispozitiile art. 461 alin. (2) NCPC - referitoare la situatia atacarii doar a considerentelor hotararii -, desi sunt cuprinse intr-un capitol destinat in general cailor de atac, sunt doar partial compatibile cu structura recursului.


Astfel, daca alin. (1) al art. 461 consacra regula general valabila, conform careia calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii, alin. (2) al aceluiasi text prevede cateva situatii in care calea de atac poate sa vizeze considerentele hotararii sau numai pe acestea, si anume: cand s-au dat dezlegari unor probleme de drept ce nu au legatura cu judecata acelui proces, cand s-au dat dezlegari gresite unor probleme de drept sau cand considerentele cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea . Aceasta ultima ipoteza nu se poate incadra in niciunul dintre motivele de recurs reglementate de art. 488 NCPC, care sunt, in actuala reglementare, numai motive de nelegalitate. Daca s-ar accepta ideea ca recursul se poate exercita impotriva considerentelor hotararii in oricare dintre situatiile enuntate de art. 461 alin. (2) NCPC, adica inclusiv pentru constatarea gresita a unei situatii de fapt, ar insemna ca intregul efort al noii reglementari de a face din recurs o veritabila cale de atac extraordinara sa fie zadarnicit.``[2]


Aceste reglementari au fost obiectul unor controverse in practica, sustinandu-se ca ar reprezenta o incalcare a liberului acces la justitie. In ceea ce priveste reglementarea cailor de atac, insa, impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea a retinut ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


2.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierile de sesizare, il reprezinta dispozitiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila se aplica proceselor pornite incepand cu 1 ianuarie 2019, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevazute de Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum si pentru instituirea unor masuri necesare pregatirii punerii in aplicare a unor dispozitii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016. In aceste conditii, Curtea retine ca in procesul in cadrul caruia s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila, avand in vedere ca este inceput in anul 2014, se aplica art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 [avand un continut similar cu cel al art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila].


De asemenea, desi din sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. 1.332D/2017 reiese ca aceasta critica ultima teza a dispozitiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit careia "de asemenea, nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului", litigiul in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate este un litigiu de munca, drept care Curtea va retine ca obiect al exceptiei sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.


Avand in vedere acestea, Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Dispozitiile legale criticate au urmatorul cuprins: "In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a) -i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in cele privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, in aceste procese nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului."


2.2 Pozitia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca excluderea de la exercitarea caii de atac extraordinare a recursului a hotararilor date de instantele de apel, in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului, contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi si al accesului liber la justitie. Astfel, se creeaza o discriminare vadita intre doua categorii de litigii, respectiv litigii in cadrul carora au fost pronuntate hotarari care pot fi supuse controlului pentru legalitate si litigii in care partile nu au acces la un control eficient. Se apreciaza ca, pentru a se institui un echilibru si a nu se crea starea de discriminare intre cetateni, ar trebui eliminata dispozitia art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila. Posibilitatea atacarii unei hotarari cu o cale extraordinara de atac trebuie sa se limiteze doar la motivele prevazute de lege si nu trebuie sa prevada excluderi.


Se mai arata ca exista situatii in care, desi o instanta solutioneaza in mod definitiv un litigiu de munca, este posibil ca acea instanta sa fi pronuntat respectiva hotarare cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .


Astfel, autorii exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum se interpreteaza, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si art. 24 privind dreptul la aparare. De asemenea, se invoca si art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a I si a II-a civila, sesizate cu exceptiile de neconstitutionalitate, apreciaza ca acestea sunt neintemeiate.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.


Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, constatand conformitatea acestora cu Legea fundamentala.


Prin Decizia nr. 711 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2017, si Decizia nr. 661 din 8 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, Curtea a retinut ca textul de lege criticat reglementeaza cu privire la faptul ca hotararile pronuntate in cererile privind conflictele de munca si de asigurari sociale nu sunt supuse recursului. Potrivit art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, "Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii." In acest sens, potrivit art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, "Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal", iar art. 214 din aceeasi lege stabileste ca "Hotararile instantei de fond sunt supuse numai apelului."


Curtea a statuat ca, in noua lege procesual civila, legiuitorul a reasezat caile de atac, recursul constituind o cale extraordinara de atac, ce poate fi exercitata de partea nemultumita pentru motive de nelegalitate si numai in conditiile prevazute de lege. Apelul reprezinta calea ordinara de atac care are un caracter devolutiv, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept (art. 476 din Codul de procedura civila). In ceea ce priveste reglementarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea a retinut ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. In acest sens sunt Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, si Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012.


Curtea a mai retinut ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, accesul liber la justitie implica, prin natura sa, o reglementare din partea statului si poate fi supus unor limitari, atat timp cat nu este atinsa substanta dreptului (Hotararea din 26 ianuarie 2006, pronuntata in Cauza Lungoci impotriva Romaniei, paragraful 36, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006).


De asemenea, cu privire la ratiunea instituirii unei singure cai de atac in materia conflictelor de munca, Curtea a retinut ca, avand in vedere specificul si implicatiile lor sociale, conflictele de munca se judeca dupa o procedura caracterizata prin celeritate. De aceea, legiuitorul a prevazut pentru solutionarea acestora doua grade de jurisdictie, respectiv o singura cale de atac. Nicio dispozitie constitutionala sau reglementare internationala nu stabileste gradele de jurisdictie si numarul cailor de atac care trebuie prevazute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrand in atributiile exclusive ale legiuitorului national. Tinand seama de specificul unor litigii sau chiar de situatia deosebita, specifica in care se afla persoanele implicate, stabilirea unor reguli diferentiate in aceasta materie nu are semnificatia instituirii unor privilegii ori discriminari.


Totodata, Curtea, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a retinut ca legiuitorul, in materia cailor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa conditii de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei in care a fost pronuntata hotararea, precum in cazul de fata (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, paragraful 24).


Avand in vedere aceste considerente, nu se poate sustine ca dispozitiile care reglementeaza numai posibilitatea formularii apelului in cazul conflictelor de munca ar contraveni dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


Fiind avute in vedere argumentele expuse anterior, Curtea respinge, prin decizia Decizia nr. 871/2018, ca neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate ridicate si constata ca sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii


In urma analizei argumentelor Curtii, retinem urmatoarele: in materia cailor de atac legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.


In ceea ce priveste existenta unei cai de atac unice in materia litigiilor de munca, aceasta alegere a legiuitorului este justificata de specificul si implicatiile relatiilor sociale in discutie si de celeritatea impusa de acestea. De asemenea, este de subliniat faptul ca in privinta gradelor de jurisdictie si numarul cailor de atac necesare pentru judecarea variilor litigii nu exista prevederi constitutionale sau internationale, prin urmare, astfel de reglementari raman la latitudinea legiuitorului national care, in aceasta situatie a reglementat tinand cont de situatia deosebita a litigiilor de munca, fara a se putea, astfel, retine o incalcare a egalitatii in drepturi sau accesului liber la justitie.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016


2. P. Ionea, Liberul Acces La Justitie - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale Si A Curtii Europene a Drepturilor Omului, Buletinul Curtii Constitutionale, Nr. 7/2004


II. Legislatie


1. Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila


III. Jurisprudenta


1.Decizia nr. 871/2018






[1] P. Ionea, Liberul Acces La Justitie - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale Si A Curtii Europene a Drepturilor Omului, Buletinul Curtii Constitutionale, Nr. 7/2004




[2] G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016


Citeşte mai multe despre:    Litigii de munca    Liberul acces la justitie    Legea 2/2013    Legea de punere in aplicare    Codul de Procedura Civila
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Interdictia de a purta orice forma vizibila de exprimare a convingerilor politice, filozofice sau religioase la locul de munca poate fi justificata de nevoia angajatorului de a se prezenta in mod neutru fata de clienti sau pentru a preveni conflicte sociale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (III) - Dreptul la deconectare al salariatului. Respectarea timpului normal de lucru in era digitala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Interviu avocat Predut: Oportunitatea digitalizarii relatiilor de munca. Efecte imediate si pe termen lung
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Principiul egalitatii de remunerare intre lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin se refera deopotriva pentru „aceeasi munca” si pentru o „munca de aceeasi valoare”
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro