Liberul acces la justitie nu trebuie, insa, privit ca un drept absolut. Prin insasi natura sa, acesta comporta limitari, tocmai pentru a se putea asigura buul mers al justitiei.
Instituirea controlului judiciar al instantelor asupra hotararilor pronuntate de instante ierarhic inferioare este o expresie a liberului acces la justitie. Cu toate acestea, nu toate hotararile judecatoresti sunt susceptibile acelorasi cai de atac. In acest sens, ``cel de-al doilea alineat al art. 483 NCPC enumera hotararile care, potrivit noului Cod, nu pot fi atacate cu recurs.
Este vorba, in primul rand, despre o serie de hotarari pronuntate de instantele de apel, cand apelul s-a exercitat impotriva hotararilor date de judecatorii in cauze avand ca obiect unul dintre cele enumerate la art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, adica atunci cand judecatoriile au judecat in prima instanta. Cu alte cuvinte, in cauzele prevazute la art. 94 pct. 1 va avea loc o judecata in prima instanta la judecatorie, iar apelul va fi singura cale de atac, ordinara, si va fi judecat de catre tribunal.
In al doilea rand, este vorba despre hotararile pronuntate in cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. In cazul acestor cereri, identificate fie dupa obiect, fie dupa valoarea acestuia, si indiferent carei instante ii apartine competenta judecarii in prima instanta, nu se poate exercita calea de atac a recursului.
Astfel cum just s-a remarcat in doctrina, practic, nicio hotarare pronuntata de judecatorie in prima instanta nu va fi susceptibila de recurs, fie ca va fi pronuntata intr-una din cererile prevazute de art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, fie intr-o cerere evaluabila in bani in valoare de pana la 200.000 lei, care este plafonul maxim prevazut de art. 94 pct. 1 lit. k) pentru competenta de prima instanta a judecatoriei.
In acest context, trebuie remarcat ca dispozitiile art. 461 alin. (2) NCPC - referitoare la situatia atacarii doar a considerentelor hotararii -, desi sunt cuprinse intr-un capitol destinat in general cailor de atac, sunt doar partial compatibile cu structura recursului.
Astfel, daca alin. (1) al art. 461 consacra regula general valabila, conform careia calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii, alin. (2) al aceluiasi text prevede cateva situatii in care calea de atac poate sa vizeze considerentele hotararii sau numai pe acestea, si anume: cand s-au dat dezlegari unor probleme de drept ce nu au legatura cu judecata acelui proces, cand s-au dat dezlegari gresite unor probleme de drept sau cand considerentele cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea . Aceasta ultima ipoteza nu se poate incadra in niciunul dintre motivele de recurs reglementate de art. 488 NCPC, care sunt, in actuala reglementare, numai motive de nelegalitate. Daca s-ar accepta ideea ca recursul se poate exercita impotriva considerentelor hotararii in oricare dintre situatiile enuntate de art. 461 alin. (2) NCPC, adica inclusiv pentru constatarea gresita a unei situatii de fapt, ar insemna ca intregul efort al noii reglementari de a face din recurs o veritabila cale de atac extraordinara sa fie zadarnicit.``[2]
Aceste reglementari au fost obiectul unor controverse in practica, sustinandu-se ca ar reprezenta o incalcare a liberului acces la justitie. In ceea ce priveste reglementarea cailor de atac, insa, impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea a retinut ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.
2. Exceptia de neconstitutionalitate
2.1 Obiectul exceptiei
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierile de sesizare, il reprezinta dispozitiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila se aplica proceselor pornite incepand cu 1 ianuarie 2019, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevazute de Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum si pentru instituirea unor masuri necesare pregatirii punerii in aplicare a unor dispozitii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016. In aceste conditii, Curtea retine ca in procesul in cadrul caruia s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura civila, avand in vedere ca este inceput in anul 2014, se aplica art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 [avand un continut similar cu cel al art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila].
De asemenea, desi din sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. 1.332D/2017 reiese ca aceasta critica ultima teza a dispozitiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit careia "de asemenea, nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului", litigiul in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate este un litigiu de munca, drept care Curtea va retine ca obiect al exceptiei sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.
Avand in vedere acestea, Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Dispozitiile legale criticate au urmatorul cuprins: "In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a) -i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in cele privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurari sociale, in materie de expropriere, in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, in aceste procese nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului."
2.2 Pozitia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca excluderea de la exercitarea caii de atac extraordinare a recursului a hotararilor date de instantele de apel, in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului, contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi si al accesului liber la justitie. Astfel, se creeaza o discriminare vadita intre doua categorii de litigii, respectiv litigii in cadrul carora au fost pronuntate hotarari care pot fi supuse controlului pentru legalitate si litigii in care partile nu au acces la un control eficient. Se apreciaza ca, pentru a se institui un echilibru si a nu se crea starea de discriminare intre cetateni, ar trebui eliminata dispozitia art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila. Posibilitatea atacarii unei hotarari cu o cale extraordinara de atac trebuie sa se limiteze doar la motivele prevazute de lege si nu trebuie sa prevada excluderi.
Se mai arata ca exista situatii in care, desi o instanta solutioneaza in mod definitiv un litigiu de munca, este posibil ca acea instanta sa fi pronuntat respectiva hotarare cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .
Astfel, autorii exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum se interpreteaza, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si art. 24 privind dreptul la aparare. De asemenea, se invoca si art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a I si a II-a civila, sesizate cu exceptiile de neconstitutionalitate, apreciaza ca acestea sunt neintemeiate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
2.4 Pozitia Curtii Constitutionale
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, constatand conformitatea acestora cu Legea fundamentala.
Prin Decizia nr. 711 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2017, si Decizia nr. 661 din 8 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, Curtea a retinut ca textul de lege criticat reglementeaza cu privire la faptul ca hotararile pronuntate in cererile privind conflictele de munca si de asigurari sociale nu sunt supuse recursului. Potrivit art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, "Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii." In acest sens, potrivit art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, "Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal", iar art. 214 din aceeasi lege stabileste ca "Hotararile instantei de fond sunt supuse numai apelului."
Curtea a statuat ca, in noua lege procesual civila, legiuitorul a reasezat caile de atac, recursul constituind o cale extraordinara de atac, ce poate fi exercitata de partea nemultumita pentru motive de nelegalitate si numai in conditiile prevazute de lege. Apelul reprezinta calea ordinara de atac care are un caracter devolutiv, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept (art. 476 din Codul de procedura civila). In ceea ce priveste reglementarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, Curtea a retinut ca, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. In acest sens sunt Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, si Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012.
Curtea a mai retinut ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, accesul liber la justitie implica, prin natura sa, o reglementare din partea statului si poate fi supus unor limitari, atat timp cat nu este atinsa substanta dreptului (Hotararea din 26 ianuarie 2006, pronuntata in Cauza Lungoci impotriva Romaniei, paragraful 36, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006).
De asemenea, cu privire la ratiunea instituirii unei singure cai de atac in materia conflictelor de munca, Curtea a retinut ca, avand in vedere specificul si implicatiile lor sociale, conflictele de munca se judeca dupa o procedura caracterizata prin celeritate. De aceea, legiuitorul a prevazut pentru solutionarea acestora doua grade de jurisdictie, respectiv o singura cale de atac. Nicio dispozitie constitutionala sau reglementare internationala nu stabileste gradele de jurisdictie si numarul cailor de atac care trebuie prevazute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrand in atributiile exclusive ale legiuitorului national. Tinand seama de specificul unor litigii sau chiar de situatia deosebita, specifica in care se afla persoanele implicate, stabilirea unor reguli diferentiate in aceasta materie nu are semnificatia instituirii unor privilegii ori discriminari.
Totodata, Curtea, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a retinut ca legiuitorul, in materia cailor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa conditii de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei in care a fost pronuntata hotararea, precum in cazul de fata (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, paragraful 24).
Avand in vedere aceste considerente, nu se poate sustine ca dispozitiile care reglementeaza numai posibilitatea formularii apelului in cazul conflictelor de munca ar contraveni dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.
2.5 Solutia Curtii Constitutionale
Fiind avute in vedere argumentele expuse anterior, Curtea respinge, prin decizia Decizia nr. 871/2018, ca neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate ridicate si constata ca sintagma "conflicte de munca si asigurari sociale" cuprinsa in teza intai, precum si teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
3. Concluzii
In urma analizei argumentelor Curtii, retinem urmatoarele: in materia cailor de atac legiuitorul are competenta exclusiva de a institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificatia accesului liber la justitie nefiind aceea a accesului, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac.
In ceea ce priveste existenta unei cai de atac unice in materia litigiilor de munca, aceasta alegere a legiuitorului este justificata de specificul si implicatiile relatiilor sociale in discutie si de celeritatea impusa de acestea. De asemenea, este de subliniat faptul ca in privinta gradelor de jurisdictie si numarul cailor de atac necesare pentru judecarea variilor litigii nu exista prevederi constitutionale sau internationale, prin urmare, astfel de reglementari raman la latitudinea legiuitorului national care, in aceasta situatie a reglementat tinand cont de situatia deosebita a litigiilor de munca, fara a se putea, astfel, retine o incalcare a egalitatii in drepturi sau accesului liber la justitie.
Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal
Bibliografie
I. Tratate, Monografii
1. G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016
2. P. Ionea, Liberul Acces La Justitie - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale Si A Curtii Europene a Drepturilor Omului, Buletinul Curtii Constitutionale, Nr. 7/2004
II. Legislatie
1. Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
III. Jurisprudenta
1.Decizia nr. 871/2018
[1] P. Ionea, Liberul Acces La Justitie - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale Si A Curtii Europene a Drepturilor Omului, Buletinul Curtii Constitutionale, Nr. 7/2004
[2] G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2016
Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere Sursa: MCP Cabinet avocati
Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale Sursa: MCP Cabinet avocati
Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Interdictia de a purta orice forma vizibila de exprimare a convingerilor politice, filozofice sau religioase la locul de munca poate fi justificata de nevoia angajatorului de a se prezenta in mod neutru fata de clienti sau pentru a preveni conflicte sociale Sursa: EuroAvocatura.ro
Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Dialogurile MCP (III) - Dreptul la deconectare al salariatului. Respectarea timpului normal de lucru in era digitala Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Interviu avocat Predut: Oportunitatea digitalizarii relatiilor de munca. Efecte imediate si pe termen lung Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020
Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020
Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020
Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020