Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea � aspecte de constitutionalitate si echitate

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea � aspecte de constitutionalitate si echitate

Publicat: 20 May 2019 3177 citiri Sursa: Irina Maria Diculescu Secţiunea: Drept Constitutional

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Codul muncii ofera, prin prevederile sale, posibilitatea salariatului de a contesta decizia prin care i s-a incheiat contractul de munca, si de a solicita, in eventualitatea constatarii nelegalitatii sau netemeiniciei acesteia, reintegrarea pe postul ocupat anterior. Astfel, raporturile de munca, precum si mijlocul de trai al salariatului, sunt protejate de eventualele abuzuri ale angajatorului.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii

Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.

Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Cu toate acestea, solicitarea reintegrarii pe postul ocupat anterior este o optiune a salariatului, si nu un efect al legii. In acest sens, ``Codul muncii stabileste ca aceasta solicitare trebuie sa faca obiectul unei cereri exprese a salariatului care a contestat decizia de concediere .

Daca petitul cererii de chemare in judecata nu cuprinde solicitarea contestatorului de a fi reintegrat pe postul ocupat anterior concedierii, angajatorul nu va putea fi obligat la reintegrarea salariatului, ci doar la reactivarea contractului individual de munca, efectuarea mentiunilor cu privire la incetarea de drept a contractului de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti si la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, de la data comunicarii deciziei de concediere anulate (data incetarii efective a contractului individual de munca) pana la data incetarii de drept a contractului individual de munca .``^[^1]

Aceste dispozitii legale au facut recent, subiectul unor critici in practica judiciara. Astfel, s-a sustinut in formularea unei exceptii de neconstitutionalitate, ca prin stabilirea datei de incetare de drept a contractului individual de munca la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti s-ar afecta, in principal, exercitarea liberului acces la justitie, deoarece formularea oricarei aparari din partea angajatorului atrage prelungirea duratei pentru care ar datora despagubiri in eventualitatea pierderii procesului, aceasta masura fiind considerata disproportionata fata de scopul urmarit, fiind avut in vedere faptul ca salariatul nu mai doreste reintegrarea in munca .

Curtea Constitutionala a raspuns acestor critici prin Decizia nr. 3/2019.

1. Exceptia de neconstitutionalitate

1.1 Obiectul exceptiei

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispozitii potrivit carora: "(3) In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti."

1.2 Pozitia autorului exceptiei

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii afecteaza exercitarea liberului acces la justitie, deoarece formularea oricarei aparari din partea angajatorului, chiar prin formularea cailor legale de atac, atrage prelungirea duratei pentru care angajatul beneficiaza de despagubiri, adica pana la momentul in care hotararea judecatoreasca devine definitiva. Or, din punctul de vedere al duratei procesului, deja este angajata raspunderea angajatorului in temeiul Codului de procedura civila, pentru tergiversarea litigiului si plata, in consecinta, a cheltuielilor de judecata . Este echitabil si rational ca legea sa prevada aceste consecinte patrimoniale pentru angajator prin raportare la numarul de termene, insa prevederea criticata instituie o consecinta suplimentara, care nu depinde de reaua-credinta a angajatorului, ci, in principal, de frecventa cu care se acorda termene, aspect ce tine de gradul de incarcare al instantelor.

Textul de lege este criticat si din perspectiva principiului proportionalitatii intre scopul urmarit si mijloacele folosite, autoarea exceptiei aratand ca, prin ipoteza normei examinate, angajatul nu mai doreste reintegrarea in munca, astfel ca singura consecinta consta in pagubirea angajatorului/ sanctionarea lui pentru ca a incercat sa formuleze aparari. Din aceasta perspectiva, scopul nu este unul legitim, care sa raspunda cerintelor art. 53 din Constitutie .

In opinia autoarei exceptiei, textul de lege criticat incalca prevederile constitutionale ale art. 16 - Egalitatea in drepturi si ale art. 21 - Accesul liber la justitie.

1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Pretinsa discriminare a angajatorului fata de angajat nu poate fi retinuta, deoarece acestia nu se afla in aceeasi situatie, pe de o parte, iar, pe de alta parte, reglementarile legale criticate prezuma exercitarea cu buna-credinta a drepturilor legale, inclusiv a celor de natura procesuala, iar instanta de judecata are un rol activ in gestionarea procesului sub aspectul respectarii drepturilor si libertatilor procesuale ale partilor si sanctionarea eventualelor abuzuri de drept . Or, argumentul invocat de autoarea exceptiei este un aspect de fapt ce poate intra pe taramul abuzului de drept procesual pentru care este prevazuta o alta sanctiune.

Cu privire la pretinsa ingradire a accesului liber la justitie, instanta de judecata arata ca fondul activ al legislatiei cuprinde reglementari ale procesului care sa asigure celeritatea acestuia, cu consecinte cat mai reduse pentru parti. Totodata, retine ca dispozitiile legale criticate sunt echitabile, iar angajatorul isi asuma un risc cunoscut in prealabil atunci cand adopta masura nelegala a concedierii unui salariat .

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, sens in care este invocata jurisprudenta incidenta a Curtii in privinta dispozitiilor art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv Decizia nr. 290 din 23 mai 2013 si Decizia nr. 1.267 din 27 septembrie 2011.

1.4 Pozitia Curtii Constitutionale

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii face parte din sectiunea a 7-a - "Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale" a capitolului V - "Incetarea contractului individual de munca" si reglementeaza consecintele concedierii netemeinice sau nelegale, respectiv incetarea de drept a contractului individual de munca la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se constata netemeinicia sau nelegalitatea concedierii, in cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere .

Dispozitiile de lege reprezinta o concretizare a principiului repunerii partilor in situatia anterioara deciziei de concediere, aceasta fiind o consecinta fireasca a lipsirii de efecte a deciziei de concediere . Obligatia angajatorului de a plati despagubirile opereaza in toate cazurile in care s-a constatat netemeinicia sau nelegalitatea actului de concediere, ope legis. Spre deosebire de aceasta, reintegrarea in functia detinuta anterior poate avea loc numai daca cel concediat solicita expres acest lucru instantei judecatoresti si in acest sens sunt dispozitiile art. 80 alin. (3), care prevad ca "(3) In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti".

Reintegrarea salariatului in functia avuta anterior nu poate fi dispusa in situatia in care salariatul nu a cerut prin cererea de chemare in judecata repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei de concediere, anulate in cauza, instanta de judecata fiind obligata sa se pronunte numai asupra cererilor cu care a fost legal investita, cu respectarea principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil.

Asa cum a constatat Curtea si prin Decizia nr. 318 din 29 martie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, textul de lege are ca ipoteza concedierea unui salariat in mod netemeinic sau nelegal, fapt ce trebuie stabilit in cadrul unui proces desfasurat cu respectarea principiului contradictorialitatii si pe baza unui probatoriu pertinent si convingator. Numai in urma stabilirii cu corectitudine a acestui fapt (moment care nu poate fi stabilit decat la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti), instanta va dispune anularea masurii de concediere si obligarea angajatorului in culpa la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Desigur ca, in cadrul acestui proces, oricare dintre parti, inclusiv angajatorul, in calitate de parat, are deplina liberate de exercitare a drepturilor sale procesuale, prin formularea de aparari, ridicarea de exceptii etc. pentru a-si sustine cauza, iar instanta de judecata va administra intregul probatoriu cu respectarea normelor speciale din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii referitoare la jurisdictia muncii (art. 266 si urmatoarele), care asigura un cadru de solutionare cu celeritate a conflictelor de dreptul muncii. Prin urmare, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea accesului la justitie, in conditiile in care, pe de o parte, cadrul legislativ incident este unul de natura a contribui la solutionarea cu rapiditate a litigiului si, pe de alta parte, buna-credinta a partilor in exercitarea drepturilor lor procesuale este prezumata.

Totodata, Curtea observa ca afirmatiile autoarei exceptiei de neconstitutionalitate privind legatura dintre despagubirile solicitate si durata litigiului pe fond, prin raportare la acordarea de termene de judecata, ceea ce nu ar afecta echitabilitatea procesului, nu constituie veritabile critici de neconstitutionalitate, care sa fie examinate de instanta de contencios constitutional, ci reprezinta elemente care tin de rolul instantei de judecata de gestionare a procesului.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.267 din 27 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a observat ca "angajatorul nu sufera o pierdere patrimoniala, ci isi executa obligatiile banesti la care angajatul era indrituit in lipsa actului nelegal/netemeinic al angajatorului. Obligarea la executarea contractului incalcat si obligatiile pecuniare care decurg din acest lucru (...) constituie expresia protectiei principiului securitatii raporturilor juridice civile, principiu inerent unui stat de drept".

Cat priveste invocarea principiului egalitatii, consacrat de art. 16 din Constitutie, prin aceeasi decizie antementionata, Curtea a aratat ca angajatul nu se afla in aceeasi situatie cu angajatorul; in conditiile in care, de regula, intre partile contractului de munca - angajator si salariat - exista o discrepanta vadita din punctul de vedere al potentialului economic si financiar in favoarea celui dintai, de natura sa ii permita sa isi impuna punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - si anume statul de drept, democratic si social, asa cum este definita Romania in termenii art. 1 alin. (3) din Constitutie - este tinut sa intervina legal in sprijinul celui aflat intr-o pozitie de inferioritate economica. Obligatia statului, in sensul aratat, decurge nemijlocit din prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie . Prin urmare, nu se poate retine nici incalcarea art. 16 din Constitutie, partile contractante nefiind in aceeasi situatie, ceea ce, dupa cum s-a aratat, justifica acordarea unei mai mari atentii din partea statului in raport cu partea mai vulnerabila economic (a se vedea si Decizia nr. 150 din 25 februarie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, sau Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 825 din 13 septembrie 2005).

1.5 Solutia Curtii Constitutionale

In considerarea acestor argumente, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia C.C.R. nr. 3/2019 ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate, si a constatat ca prevederile art. 80 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constitutionale in raport cu criticile de neconstitutionalitate formulate.

2. Concluzii

Retinem, in urma analizei argumentelor Curtii, urmatoarele: dispozitiile legale criticate reprezinta o aplicatie a principiului repunerii partilor in situatia anterioara. Astfel, obligatia angajatorului de a plati despagubirile opereaza in toate cazurile in care s-a constatat netemeinicia sau nelegalitatea actului de concediere, reprezentand o compensatie fireasca a pierderilor suferite de salariat prin actiunile nelegale sau netemeinice ale angjatorului. Prin urmare, angajatorul nu sufera o pierdere patrimoniala, ci isi executa obligatiile banesti la care angajatul era indrituit in lipsa actului nelegal/netemeinic al angajatorului. Obligarea la executarea contractului incalcat si obligatiile pecuniare care decurg din acest lucru (...) constituie expresia protectiei principiului securitatii raporturilor juridice civile, principiu inerent unui stat de drept .

Nu se poate, astfel, retine critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea accesului la justitie, in conditiile in care, pe de o parte, cadrul legislativ incident este unul de natura a contribui la solutionarea cu rapiditate a litigiului si, pe de alta parte, buna-credinta a partilor in exercitarea drepturilor lor procesuale este prezumata.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal

Bibliografie

I. Tratate, Monografii

1. M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca . Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019.

II. Legislatie

1. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

III. Jurisprudenta

1. Decizia C.C.R. nr. 3/2019

[1] M.C. Predut, Codul muncii comentat. Protectia datelor personale, telemunca, munca virtuala si alte forme de munca . Editia a II-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019, p. 81.