Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara

  Publicat: 26 May 2019       303 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Legea dialogului social a reglemntat o serie de noutati in domeniu, oferind o serie de posibilitati cu caracter de noutate. Printre acestea se numara posibilitatea de a extinde efectele unui contract colectiv inregistrat la nivelul unui sector de activitate in cadrul tuturor unitatilor din sector.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

In acest scop, este necesar sa se fi ``adresat o cerere de catre semnatarii respectivului contract colectiv, prin ordin al ministrului consultarii publice si dialogului social, cu aprobarea Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social. De la o aplicare initiala exclusiv inter partes, efectele contractului se extind la toate unitatile din sector, chiar daca nu se cere si obtine acordul acestora.


Este vorba despre o cerere scrisa, argumentata, adresata de catre semnatarii contractului colectiv ministrului consultarii publice si dialogului social. Ministrul solicita in scris Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, tot argumentat, solicitarea de a aproba extinderea aplicarii contractului la toate unitatile din sector. Daca solicitarea este aprobata de catre Consiliu, ministrul va emite ordinul prin care se dispune generalizarea efectelor contractului colectiv in sectorul respectiv de activitate .


In randul argumentelor ce pot fi avute in vedere cu ocazia formularii de catre semnatarii cererii de extindere a aplicarii contractului se pot inscrie: imprejurarea ca lipsa de efecte a contractului colectiv de munca in toate unitatile din sectorul de referinta perturba desfasurarea normala a activitatii sub aspectul pietei muncii si/sau din perspectiva performantelor economice ale unitatilor din sector; angajatorii carora nu li se aplica contractul colectiv de munca cheltuiesc mai putin, rezultand un regim de favoare pentru ei din perspectiva reglementarilor specifice concurentei.


Ordinul ministrului consultarii publice si dialogului social este, ca natura juridica, un act administrativ; acesta poate fi atacat, in procedura contenciosului administrativ, de catre orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicata in M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004]; fac parte din sfera persoanelor care pot initia aceasta procedura: orice unitate din sector care nu a fost initial parte a contractului colectiv (si care, ca urmare a efectelor actului administrativ, va trebui sa aplice clauzele acestuia); organizatiile patronale care nu au participat la negocierea contractului colectiv.`` [1]


In ciuda faptului ca prevederile legii sunt in sensul extinderii efectelor contractelor colective de munca, venind in favoarea salariatilor, acestea au facut, totusi, obiectul unor critici in practica judiciara, sustinandu-se ca necesitatea aprobarii de catre Consiliul National Tripartrit pentru Dialog Social reprezinta o interventie arbitrara a unui factor extern partilor contractante, si considerandu-se ca astfel s-ar incalca dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul continut: "(5) In cazul in care este indeplinita conditia prevazuta la alin. (3), aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsa la nivelul tuturor unitatilor din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, cu aprobarea Consiliului National Tripartit, in baza unei cereri adresate acestuia de catre semnatarii contractului colectiv de munca la nivel sectorial".


Dispozitiile alin. (3) al art. 143, la care norma mai sus citata face trimitere, au urmatorul cuprins: "(3) In cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat la nivelul respectiv numai in situatia in care numarul de angajati din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai mare decat jumatate din numarul total al angajatilor din sectorul de activitate . In caz contrar, contractul va fi inregistrat drept contract la nivel de grup de unitati".


Prevederile constitutionale pretins incalcate sunt cele ale art. 41 alin. (5) referitor la garantarea dreptului la negocieri colective in materie de munca si a caracterului obligatoriu al conventiilor colective.


1.2 Pozitia autorului


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, in esenta, faptul ca libertatea contractuala poate fi valorificata numai in cadrul legal, cu respectarea unor limite rezonabile impuse de ratiuni de ocrotire a unor interese publice si private legitime. Neindoielnic, contractul colectiv de munca incheiat la oricare din nivelurile stabilite de lege da expresie libertatii contractuale, dar o face intr-o maniera specifica, determinata de obiectul sau propriu si esential diferit de acela al altor contracte . Or, interventia arbitrara a unui factor extern partilor contractante, in aplicarea prevederilor contractuale si catre alti salariati carora legea le da dreptul sa beneficieze de drepturile stabilite prin contractul negociat, reprezinta o ingerinta care incalca Legea fundamentala si principiile acesteia, respectiv, in cazul din speta, principiul garantarii executarii contractelor colective de munca, prevazut de art. 41 alin. (5) din Constitutie .


In concret, se arata ca extinderea aplicarii Contractului colectiv de munca incheiat la nivel de sector de activitate asupra unitatilor din sector depinde, in fond, de vointa membrilor Consiliului National Tripartid pentru Dialog Social (denumit, in continuare, CNTDS), si nu de vointa legii si a partilor semnatare ale contractului colectiv de munca . De altfel, imposibilitatea aplicarii in speta a art. 143 alin. (5) in corelare cu art. 78 lit. f) din Legea nr. 62/2011 a fost motivata de partea parata prin prisma lipsei consensului membrilor CNTDS asupra procedurii aplicabile la nivelul CNTDS referitoare la aprobarea de catre acest organism a extinderii aplicarii Contractului colectiv de munca incheiat la nivel de sector de activitate asupra tuturor unitatilor din sector, astfel ca nu s-a putut da curs favorabil solicitarii autoarei exceptiei, fapt ce a condus la declansarea prezentei actiuni de contencios administrativ.


1.3 Pozitia instantei si a autoritatilor sesizate conform legii


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca formularea acesteia este obligatorie doar in ipoteza in care exceptia este invocata din oficiu .


Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textul criticat nu limiteaza efectele contractelor de munca, ci ofera posibilitatea extinderii aplicabilitatii sale si la alte unitati, in conditiile stabilite de lege. Totodata, se arata ca motivele de neconstitutionalitate formulate nu evidentiaza o reala contradictie intre textul legal criticat si norma fundamentala invocata, ci, mai degraba, o necorelare intre doua texte din acelasi act normativ, aspect ce nu intra in competenta Curtii Constitutionale.


Avocatul Poporului arata ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, avand in vedere faptul ca institutia extinderii contractelor colective de munca incheiate la nivel de sector este stabilita de legiuitor in scopul asigurarii aplicabilitatii unui contract colectiv de munca incheiat la acest nivel pentru toate unitatile din sectorul respectiv. Aceasta institutie implica interventia statului, care poate decide, la cerere, extinderea contractului colectiv de munca incheiat la nivelul unui sector de activitate . Cu toate acestea, contractul colectiv nu devine un act de drept public, ci ramane un act de drept privat - integrat, prin obiectivele sale, ordinii publice sociale - caruia i se aplica un regim juridic special doar in ceea ce priveste procedura extinderii sale. Prin urmare, aceasta decizie trebuie luata de toti factorii implicati. Or, CNTDS, organism consultativ al partenerilor sociali, este organizat la nivel national in scopul promovarii bunelor practici in cadrul dialogului social. Principalul motiv pentru care se solicita aprobarea CNTDS il reprezinta nedistorsionarea concurentei intre unitatile din sector, evitandu-se, astfel, costurile diferentiate in materia fortei de munca . In plus, in situatia unui eventual aviz negativ din partea CNTDS, acesta poate fi atacat la instanta de contencios administrativ pentru a se pronunta in ceea ce priveste cererea de extindere a contractului colectiv de munca .


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, se constata ca prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011 fac parte din capitolul V "Incheierea contractelor colective de munca" si reglementeaza cu privire la extinderea aplicarii contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de activitate la nivelul tuturor unitatilor din sector, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.


Critica de neconstitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 41 alin. (5) din Constitutie, vizeaza, in esenta, implicarea in procedura de mai sus a CNTDS, "factor extern partilor contractante". In acest sens, Curtea observa ca acest organism a fost constituit in vederea promovarii bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, prin titlul IV al Legii nr. 62/2011, respectiv art. 75-81, ca organism consultativ la nivel national al partenerilor sociali. Totodata, acelasi act normativ prevede principalele atributii ale CNTDS, intre care, la art. 78 lit. f) este precizata "analizarea si, dupa caz, aprobarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate". Ca atare, analizand sistematic prevederile Legii nr. 62/2011, rezulta ca dispozitiile legale criticate in prezenta cauza nu reprezinta un element de noutate legislativa, ci clarifica una dintre atributiile CNTDS, in vederea unei bune aplicari a acesteia.


In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 41 alin. (5) din Constitutie, privind caracterul obligatoriu al conventiilor colective, nu exclud posibilitatea legiuitorului de a interveni, din ratiuni de interes general, reglementand solutii care sa raspunda nevoilor sociale existente la un moment dat. Contractele colective de munca sunt garantate si se executa intocmai de catre partile sale, eventualele litigii nascute in temeiul acestora urmand sa fie solutionate de catre instantele judecatoresti (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 852 din 24 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010).


Ca atare, Curtea constata ca legea nu poate deveni un act secundar subordonat unui act principal - contractul colectiv de munca - deja existent. In acest sens, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, a statuat ca "incheierea conventiilor colective nu se poate face decat cu respectarea legii". Aceste conventii sunt "izvor de drept, dar forta lor juridica nu poate fi superioara legii". In consecinta, conventiile colective sunt garantate in masura in care nu incalca prevederile legale in materie; in caz contrar "s-ar incalca un principiu fundamental al statului de drept, si anume primordialitatea legii in reglementarea relatiilor sociale".


Rezulta ca legiuitorul este competent sa stabileasca un cadru legal in care sa se desfasoare negocierile colective, contractele colective neputand genera drepturi si obligatii contra legem. Ele sunt acte care sunt incheiate in aplicarea legilor si nicidecum acte care sa prevaleze fortei legii. Astfel, este evident ca in sfera publica asemenea contracte se negociaza si se incheie in limitele si in cadrul stabilite de lege.


Pe cale de consecinta, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate se inscriu in marja de apreciere a legiuitorului cu privire la reglementarea protectiei sociale a muncii, iar oportunitatea reglementarii unei masuri in favoarea/defavoarea alteia este apanajul legiuitorului, Curtea Constitutionala putand sa se pronunte doar asupra compatibilitatii prevederilor legale cu dispozitiile si principiile Constitutiei. In acest sens, Curtea reaminteste faptul ca Legea dialogului social nr. 62/2011, in ansamblul sau, a fost supusa controlului de constitutionalitate a priori, iar constitutionalitatea prevederilor sale a fost constata prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


In vederea acestor argumente, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia nr. 61/2019, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 143 alin. (5) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constitutionale in raport cu criticile cu neconstitutionalitate formulate.


2. Concluzii


In incheiere, analizand argumentele Curtii Constitutionale, retinem urmatoarele: stabilirea unui cadru legal pentru desfasurarea negocierilor colective este de competenta legiuitorului, contractele colective neputand genera drepturi si obligatii contrare dispozitiilor legale, acestea neputand prevala fortei legii. De asemenea, este de subliniat faptul ca CNTDS a fost constituit in vederea promovarii bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, dispozitiile legale ce reglementeaza atributiile acestuia fiind de natura sa protejeze aceste bune practici si nu pot reprezenta o interventie arbitrara asa cum a fost sustinut.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. I.T. Stefanescu; colectiv, Legea dialogului social, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017


II. Legislatie


1. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 61/2019







[1]I.T. Stefanescu; colectiv, Legea dialogului social, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017







Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 61/2019    CNTDS    Legea Dialogului Social    Legea 62/2011    Contract colectiv de munca    Dreptul la negocieri



Comentează: Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Alte Titluri

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei