Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc – aspecte de constitutionalitate

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc – aspecte de constitutionalitate

  Publicat: 31 May 2019       295 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Perimarea reprezinta o sanctiune procesuala ce consta in stingerea procesului, fie in faza de judecata, fie in faza executarii silite. Ratiunea acestei institutii este aceea de a sanctiona lipsa de interes si de staruinta a partilor din proces. Astfel, in urma interventiei perimarii, cererea este considerata a nu fi fost introdusa niciodata.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Act procedural a carui savarsire constituie finalizarea executarii silite, in unele situatiiprevazute de lege, materializat in incheierea pe care instanta o intocmeste,
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Act procedural a carui savarsire constituie finalizarea executarii silite, in unele situatiiprevazute de lege, materializat in incheierea pe care instanta o intocmeste,
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865

``Perimarea executarii silite a fost definita ca fiind o sanctiune de drept procesual civil, care intervine in situatia in care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca un interval de timp de 6 luni de la data indeplinirii ultimului act de executare silita.


Termenul de perimare incepea sa curga, sub imperiul vechii reglementari, de la ultimul act de executare efectuat. Actualmente, termenul de perimare incepe sa curga de la data la care executorul a comunicat in scris creditorului solicitarea indeplinirii unui act sau a efectuarii unui demers, necesare executarii silite.


Vechiul Cod nu prevedea cerinta ca actul sau demersul neindeplinit sa fi fost solicitat in scris de catre executor, astfel ca in practica, de cele mai multe ori, perimarea intervenea din culpa comuna a executorului si creditorului, care nu erau suficient de diligenti pentru a evita incidentul procedural al perimarii.


In noua reglementare, perimarea nu intervine prin simplul fapt al interpunerii unei perioade de 6 luni intre doua acte de executare succesive, fiind necesar ca executorul sa il fi instiintat in scris pe creditor despre obligatia de indeplinire a unui act sau a unui demers.


Creditorul poate dovedi ca nu a fost in culpa, chiar daca termenul de 6 luni s-a implinit si executorul il instiintase despre necesitatea efectuarii in scris a actului sau demersului.


Termenul de perimare nu curge cat timp executarea este suspendata. Intr-o astfel de situatie, termenul de perimare va incepe sa curga dupa incetarea suspendarii, cu conditia ca anterior acesteia creditorului sa i se fi solicitat in scris efectuarea unui anumit act de procedura .


Acest termen poate fi intrerupt prin indeplinirea unui act de procedura efectuat in vederea continuarii executarii silite de catre partea interesata.``[1]



Introducerea executorului judecatoresc, in virtutea rolului sau activ, in stabilirea momentului de la care incepe sa curga termenul de perimare a executarii silite a facut obiectul unor critici in practica judiciara, aratandu-se ca o astfel de reglementare conduce la situatia in care, in pasivitatea executorului judecatoresc, perimarea executarii silite ar putea sa nu intervina niciodata. Cu toate acestea, in analiza dispozitiilor legale trebuie avut in vedere ansamblul acestora, astfel incat pentru a intelege efectele pe care o norma le poate produce trebuie analizate si dispozitiile legale cu care aceasta este coroborata. Intr-o astfel de maniera a fost si raspunsul Curtii Constitutionale, prin Decizia nr. 153/2019.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierile de sesizare, il reprezinta dispozitiile art. 697, respectiv art. 697 alin. (1) din Codul de procedura civila. Avand in vedere motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea va retine ca obiect al acesteia dispozitiile art. 697 alin. (1) din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins: "(1) In cazul in care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa indeplineasca un act sau demers necesar executarii silite, ce i-a fost solicitat, in scris, de catre executorul judecatoresc, executarea se perima de drept ."


1.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate pastreaza termenul de perimare de 6 luni, la fel ca vechea reglementare cuprinsa in art. 389 din Codul de procedura civila din 1865, cu diferenta ca sanctiunea perimarii nu mai opereaza din culpa comuna a executorului si a creditorului. Astfel, in vechea reglementare, termenul de perimare incepea sa curga de la ultimul act de executare efectuat si nu prevedea cerinta ca actul sau demersul neindeplinit sa fi fost solicitat in scris de executorul judecatoresc. In schimb, potrivit dispozitiei legale criticate, termenul de perimare incepe sa curga de la data la care executorul a comunicat in scris creditorului solicitarea indeplinirii unui act sau a efectuarii unui demers necesar executarii silite. Atat timp cat executorul judecatoresc sta in pasivitate, executarea silita nu se mai perimeaza niciodata. Se mai arata ca nu este legal ca debitorul/garantul ipotecar sa nu poata invoca nerespectarea anumitor prevederi legale, iar creditorul sa fie avantajat avand posibilitatea sa intreprinda sau nu anumite demersuri, in functie de atitudinea executorului judecatoresc. Legiuitorul nu poate lasa la aprecierea unui participant la executarea silita posibilitatea de a determina indeplinirea conditiilor institutiei perimarii cu privire la executarea silita.


In ceea ce priveste sintagma "orice act sau demers necesar executarii silite", aceasta este considerata a fi imprecisa si imprevizibila, destinatarii normei neputandu-si regla conduita in mod adecvat. Totodata, momentul de la care incepe sa curga termenul de perimare a unei executari silite se determina in functie de un factor subiectiv si potestativ, respectiv data de la care executorul judecatoresc solicita in scris creditorului sa efectueze un act sau demers necesar executarii silite.


Prin urmare, dispozitiile legale criticate creeaza de plano o insecuritate juridica din perspectiva debitorului urmarit a carui executare silita nu ar mai fi niciodata perimata daca executorul, similar creditorului, manifesta pasivitate in realizarea unor noi acte de executare silita.


In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 16 privind egalitatea in drepturi a cetatenilor si art. 21 privind accesul liber la justitie.


1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Judecatoria Beclean considera ca textul legal criticat sanctioneaza doar lipsa de diligenta a creditorului, nu si a executorului judecatoresc, astfel incat poate fi retinuta o incalcare a drepturilor conferite de art. 16 din Constitutie .


Judecatoria Brasov apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.


Tribunalul Hunedoara - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, dispozitiile legale criticate fiind clare, precise si previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil sa isi adapteze conduita in functie de continutul acesteia.


Guvernul, in punctul de vedere transmis in Dosarul nr. 1.260D/2017, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.


Avocatul Poporului, in punctul de vedere transmis in Dosarul nr. 1.260D/2017, considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca a mai analizat dispozitiile art. 697 alin. (1) din Codul de procedura civila din perspectiva unor critici similare si a statuat, spre exemplu prin Decizia nr. 416 din 16 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 876 din 2 noiembrie 2016, sau Decizia nr. 235 din 19 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 718 din 20 august 2018, ca acestea reglementeaza perimarea executarii silite in cazul in care se retine culpa creditorului care, desi i s-a solicitat in scris de catre executorul judecatoresc, a lasat sa treaca un termen de 6 luni fara sa indeplineasca actul sau demersul necesar executarii silite solicitat de executor. Termenul in care opereaza perimarea este tot de 6 luni, la fel ca in reglementarea cuprinsa in art. 389 alin. 1 din Codul de procedura civila din 1865, insa, potrivit art. 697 alin. (1) din Codul de procedura civila, acesta nu mai curge de la data ultimului act de executare efectuat, ci de la data la care executorul a comunicat in scris creditorului solicitarea indeplinirii unui act sau a efectuarii unui demers necesar executarii silite. Vechea lege procesual civila nu prevedea cerinta ca actul sau demersul sa fie solicitat in scris de catre executorul judecatoresc.


Astfel reglementarea criticata a fost adoptata de legiuitor in cadrul atributiilor sale conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", ratiunea avuta in vedere la edictarea normei criticate fiind aceea de a-l determina pe creditor sa depuna toate diligentele necesare pentru valorificarea drepturilor dobandite prin titlul executoriu obtinut. Stabilirea noilor conditii in care intervine perimarea executarii silite este in concordanta cu obligatia pozitiva a statului, ce rezulta din dispozitiile art. 626 din Codul de procedura civila, de a asigura in mod prompt si efectiv executarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, dar si cu rolul activ al executorului judecatoresc in cadrul executarii silite consacrat in mod expres prin art. 627 din Codul de procedura civila. Executorii judecatoresti sunt investiti cu indeplinirea unui serviciu de interes public, iar activitatea acestora se infaptuieste in conditiile legii, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor si ale altor persoane interesate, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. In exercitarea rolului sau activ, executorul judecatoresc foloseste toate mijloacele prevazute de lege in vederea realizarii integrale si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu.


Curtea a mai retinut ca debitorul trebuie sa execute de bunavoie obligatia sa stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu, potrivit art. 622 din Codul de procedura civila. In caz contrar, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita. In situatia declansarii procedurii, debitorul, de regula, nu are un interes in finalizarea executarii silite in contra sa, singura parte interesata in executare fiind creditorul. Asadar, prin reglementarea legala criticata, interventia perimarii executarii silite este circumstantiata la atitudinea creditorului, care, prin neindeplinirea obligatiilor solicitate in scris de catre executorul judecatoresc, lasa executarea silita in nelucrare timp de 6 luni. Termenul de perimare incepe sa curga din momentul formularii solicitarii de catre executorul judecatoresc.


In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia legiuitorul a lasat la aprecierea executorului judecatoresc prerogativa de a determina incidenta institutiei perimarii si a efectelor acesteia, in cadrul executarilor silite pe care le efectueaza, Curtea a constatat ca dispozitia legala criticata da expresie rolului activ al executorului judecatoresc. Daca executorul judecatoresc are obligatia de a starui prin toate mijloacele prevazute de lege pentru realizarea interesului creditorului, in egala masura si partile din aceasta procedura trebuie sa isi indeplineasca obligatiile prevazute de lege. In privinta creditorului, Curtea a retinut ca, potrivit art. 647 alin. (1) teza intai din Codul de procedura civila, acesta are obligatia sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire, in bune conditii, a executarii silite, punandu-i la dispozitie si mijloacele necesare in acest scop, iar, in privinta debitorului, acesta trebuie sa se conformeze titlului executoriu; in concluzie, perimarea opereaza ca o sanctiune pentru inactivitatea sau neglijenta creditorului care a fost incunostintat, in scris, de obligatiile sale de catre executorul judecatoresc.


De altfel, odata ce a fost legal sesizat, executorul judecatoresc trebuie sa indeplineasca actele de executare in ordinea si la termenele stabilite de lege. In acest sens, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, prevede, la art. 56, ca executorul judecatoresc trebuie sa isi motiveze refuzul de a indeplini atributiile prevazute de lege, daca partile staruie in indeplinirea acestora. In cazul refuzului nejustificat, partea interesata poate formula plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc, care se va judeca cu citarea partilor. Executorul judecatoresc va fi obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase definitiva. Legea nr. 188/2000 mai prevede ca intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor atrage raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc.


Asadar, partea interesata in executarea obligatiei este creditorul, debitorul fiind interesat, mai degraba, in stingerea procedurii de executare prin interventia perimarii. Deci, ceea ce primeaza este executarea obligatiei, si nu intervenirea perimarii executarii silite, dat fiind faptul ca procesul civil a fost finalizat, iar creditorul a apelat la procedura executarii silite pentru recuperarea creantei sale. Masura legislativa criticata vine in sustinerea realizarii obligatiei de executare, reprezentand, totodata, o sanctiune a creditorului pentru lipsa de diligenta, dar si o masura de constrangere a debitorului care nu si-a executat de bunavoie obligatia. Prin urmare, conditionarea intervenirii perimarii executarii silite limiteaza libertatea de actiune a debitorului. Creditorul are deschisa posibilitatea realizarii efective a obligatiilor care incumba in sarcina debitorului, realizandu-si creanta in dauna vointei acestuia, insa cu respectarea obligatiilor legale.


Referitor la invocarea pretinsei incalcari a principiului egalitatii in drepturi si a dreptului la un proces echitabil, Curtea a retinut ca reglementarea legala criticata se aplica in mod egal pentru toate partile care au aceeasi pozitie procesuala, in realizarea acelorasi categorii de drepturi, astfel incat nu poate retine incalcarea art. 16 si art. 21 alin. (3) din Constitutie in componenta sa referitoare la egalitatea de arme.


Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a schimba jurisprudenta Curtii, considerentele si solutia deciziilor mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.


Distinct de cele anterior precizate, Curtea mai retine faptul ca legea procesual civila pune la dispozitia partilor posibilitatea contestarii pasivitatii executorului judecatoresc, statuand prin art. 712 alin. (1) teza a doua din Codul de procedura civila ca "De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii."


De asemenea, executorul poate fi sanctionat cu amenda judiciara, precum si obligat la despagubiri, avand in vedere ca art. 720 alin. (7) din Codul de procedura civila prevede ca "In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra cererea de executare silita sau de a indeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata."


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


In vederea argumentelor prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia 153/2019, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 697 alin. (1) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


2. Concluzii


Concluzionand, subliniem ideea necesitatii interpretarii efectelor normelor legale avandu-se in vedere ansamblul acestora. Astfel, nu se poate retine situatia unei pasivitati rau-intentionate a executorului judecatoresc, date fiind obligatiile legale ale acestuia, precum si sanctiunile la care poate fi supus in cazul refuzului nejustificat de a-si indeplini aceste obligatii . Mai mult, legea pune la dispozitia partilor posibilitatea contestarii pasivitatii executorului judecatoresc prin contestatie la executare, in situatia in care acesta refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016


II. Legislatie


1. Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila


III. Jurisprudenta


Decizia C.C.R. nr. 153/2019









[1] G. Boroi, colectiv, Codul de procedura civila comentat, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016






Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 153/2019    Executare silita    Perimare    Codul de Procedura civila    Executor judecatoresc    Accesul liber la justitie    Egalitatea in drepturi



Comentează: Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc – aspecte de constitutionalitate
Alte Titluri

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei