Astfel, in contextul pandemiei COVID-19 si al masurilor ce s-au impus a fi luate in vederea protejarii populatiei si incetinirii raspandirii virusului, Romania trece atat printr-o criza medicala, cat si printr-o criza economica si functionala, ale carei implicatii se vor resimti pe o perioada indelungata.
Pierderile suferite de angajatori, determinate de reducerea sau chiar suspendarea intempestiva a activitatii in contextul acestei crize, genereaza un grad ridicat de vulnerabilitate pentru salariati. Este, asadar, deosebit de importanta constientizarea si utilizarea tuturor masurilor de protectie sociala a salariatilor stabilite prin lege si/sau contractele colective de munca .
Protectia sociala a salariatilor are in vedere atat apararea acestora in fata unor eventuale abuzuri, cat si evitarea situatiei in care salariatul, la incetarea sau suspendarea contractului de munca, ramane lipsit de orice forma de venit. In acest sens, vom analiza in cele ce urmeaza o serie de masuri de protectie sociala care nu trebuie pierdute din vedere de catre salariati, dar nici de catre angajatori, deoarece comporta drepturi si obligatii corelative pentru ambele parti.
A se vedea si
Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (I - in general)
Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Este legala concedierea pe motiv de forta_majora?
Masuri de protectie in cadrul concedierii colective
Avand in vedere pierderile economice masive cu care se confrunta, in prezent, angajatorii, concedierea colectiva ar putea fi una dintre solutiile la care multi dintre acestia se vor gasi nevoiti sa apeleze.
Concedierea colectiva, reglementata de art. 66 si urmatoarele din Codul muncii, presupune concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar mai mare de salariati, stabilit de lege in functie de numarul total al salariatilor incadrati in societate .
In acest sens, va fi considerata concediere colectiva concedierea a cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100, concedierea a cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are intre 100 si 300 de salariati, precum si concedierea a 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
In scopul apararii drepturilor salariatilor vizati de concedierea colectiva, legea impune o serie de obligatii in sarcina angajatorului care are in vedere aplicarea acestei masuri .
Astfel, angajatorul are obligatia de informare si consultare a salariatilor, concretizata in initierea unor negocieri cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.
Pentru ca masura concedierii colective sa produca efectele economice benefice urmarite de angajator, fara a compromite, in acelasi timp, drepturile de care salariatii trebuie sa beneficieze, se impune ca aceste negocieri sa aiba un caracter real si onest, urmarindu-se ajungerea la o intelegere cu privire la metodele si mijloacele prin care ar putea fi redus numarul de salariati concediati, sau chiar evitata concedierea colectiva.
De asemenea, in timpul negocierilor, trebuie sa se urmareasca atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale. Aceste masuri vizeaza atat aspectul financiar, de asigurare a mijloacelor de subzistenta si evitare a ruinei financiare a salariatilor concediati, precum si asigurarea unui sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a acestora.
Din punct de vedere al masurilor financiare, in cadrul negocierilor initiate de un angajator ce intentioneaza sa adopte masura concedierii colective, se poate stabili plata unor salarii compensatorii in situatia in care acestea nu sunt deja negociate in cuprinsul contractelor colective de munca .
In ceea ce priveste recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor, aceasta poate avea loc inclusiv in cadrul companiei angajatoare, prin redistribuire. Tot in acest sens, cu privire la concedierea colectiva va fi informata si agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca, astfel incat, aceasta sa identifice, anterior emiterii deciziilor de concediere, solutii suplimentare de protectie sociala a salariatilor.
In vederea purtarii negocierilor, pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul este obligat sa furnizeze informatiile relevante si sa notifice salariatii, in scris, cel putin cu privire la: numarul total si categoriile de salariati ce urmeaza a fi concediati, motivele care determina concedierea, criteriile avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, masurile ce urmeaza a fi luate pentru limitarea numarului concedierilor, masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza a fi acordate. De asemenea, se vor aduce la cunostinta sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor perioada sau data la care vor avea loc concedierile si termenul in care se pot face propuneri pentru evitarea concedierilor ori diminuarea numarului salariatilor concediati.
Aceste informatii trebuie transmise si agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, precum si inspectoratului teritorial de munca .
O alta forma de protectie sociala a salariatilor concediati in cadrul concedierilor colective, este dreptul acestora ca, in termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, sa fie reangajati cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba .
Astfel, daca in termen de 45 de zile de la emiterea deciziilor prin care s-a efectuat concedierea colectiva, angajatorul reuseste sa isi redreseze situatia economica si decide reinfiintarea posturilor si reluarea acelorlasi activitati, acesta are obligatia de a informa, in scris, salariatii concediati in cadrul procedurii concedierii colective. Acestia au la dispozitie un termen de 5 zile calendaristice de la data comunicarii pentru a-si manifesta in scris consimtamantul de a reveni la locul de munca .
De asemenea, salariatii concediati in cadrul concedierii colective (precum si orice alti salariati concediati pentru motive ce nu tin de persoana lor), beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. Ratiunea acestui termen este tocmai aceea de a oferi posibilitatea salariatului de a beneficia de masurile de recalificare sau reconversie profesionala si de a identifica un nou loc de munca .
Somajul
Acordarea unei indemnizatii de somaj este una dintre cele mai cunoscute masuri de protectie sociala pentru persoanele ramase fara loc de munca, fiind reglementata de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca .
Pentru a fi considerata somer in sensul Legii nr. 76/2002, o persoana trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii: sa fie in cautarea unul loc de munca; sa aiba varsta de minimum 16 ani; sa nu indeplineasca conditiile pentru pensionare; sa fie apta fizic si psihic sa presteze munca; sa nu aiba un loc de munca, sa nu realizeze venituri, sau sa realizeze venituri mai mici de 500 de lei pe luna (valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca in prezent); sa fie disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca .
Persoana care indeplineste conditiile aratate anterior trebuie sa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta, ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege, in vederea obtinerii unui loc de munca .
Dincolo de indeplinirea conditiilor pentru a avea calitatea de somer, pentru a beneficia de indemnizatia de somaj, persoanele interesate trebuie sa se afle in una dintre urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor (de exemplu, prin desfiintarea postului din motive economice);
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare (in prezent, 500 de lei);
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
- le-a incetat contractul de mandat sau contractul de management;
- le-a incetat activitatea desfasurata in baza raportului juridic, in considerarea caruia au realizat venituri asimilate salariilor, din motive neimputabile lor.
Este important de mentionat faptul ca de indemnizatie de somaj pot beneficia si absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale, precum si absolventii scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.
Indemnizatia de somaj reprezinta o compensatie partiala a veniturilor unei persoane ca urmare a pierderii locului de munca (sau a imposibilitatii de incadrare in munca a unui absolvent al institutiilor de invatamant). Scopul acesteia este de a garanta un minim venit persoanei in perioada in care aceasta, atat prin propriile eforturi, cat si prin intermediul Agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, se afla in cautarea activa a unui loc de munca . Astfel, indemnizatia de somaj nu trebuie privita doar ca pe un mijloc de sustinere financiara, finalitatea acestei masuri de protectie sociala fiind sprijinirea reinsertiei persoanei in cauza in piata muncii.
Somerii pot beneficia de indemnizatie de somaj daca au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii (au lucrat cu contract individual de munca si s-a datorat si platit contributia pentru somaj, au fost asigurate pe cont propriu sau au urmat cursurile unei institutii de invatamant).
Este important de avut in vedere faptul ca stagiul de cotizare realizat va fi relevant si la calculul indemnizatiei de somaj. Astfel, pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin un an vor beneficia de 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii indemnizatiei de somaj.
La suma astfel stabilita se va adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani, 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani, 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani si 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
Tot in functie de stagiul de cotizare se va calcula si durata acordarii indemnizatiei de somaj. Astfel, aceasta va fi acordata pe o perioada de 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an, pe o perioada de 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani, si pe o perioada de 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au si o serie de obligatii corelative acestui drept . Aceste obligatii izvorasc chiar din scopul acestei forme de protectie sociala, aratat anterior: sustinerea persoanelor in cautarea unui loc de munca .
Astfel, beneficiarii indemnizatiei de somaj au urmatoarele obligatii: sa se prezinte lunar la agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrati, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca; sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia pentru ocuparea fortei de munca; sa caute activ un loc de munca; sa instiinteze in scris angentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate despre aparitia unei stari de incapacitate temporara de munca; sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrati orice modificare a conditiilor are au dus la acordarea indemnizatiei.
Prin derogare de la aceasta regula, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 32/2020, obligatia de a se prezenta lunar la agentia pentru ocuparea fortei de munca se suspenda pe perioada starii de urgenta. De asemenea, acelasi act normativ stabileste ca, in cazul neincadrarii in munca, reinnoirea de catre somerii care nu beneficiaza de indemnizatii de somaj a cererii pentru a fi luati in evidenta in vederea medierii se face in termen de 30 de zile calendaristice de la data incetarii starii de urgenta.
Pentru obtinerea indemnizatiei de somaj, persoana interesata va trebui sa depuna, la agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca de care apartine, urmatoarele documente:
- actul de identitate, in original si copie;
- actele de studii si de calificare, in original si copie;
- adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca, ori eventualele restrictii medicale;
- actele eliberate de organele financiar teritoriale, din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj;
De asemenea, vor trebui depuse si documentele ce dovedesc realizarea stagiului de cotizare, si/sau absolvirea unei institutii de invatamant, dupa caz.
Pentru a facilita accesul la aceasta forma de protectie sociala, pentru perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020, cererile si documentele doveditoare pentru stabilirea si plata, in conditiile legii, a drepturilor banesti ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj se realizeaza prin posta electronica, doar in situatii exceptionale (cum ar fi identificarea unor inadvertente in documentele trimise sau caracterul incomplet al informatiilor din documentele transmise) fiind necesara prezentarea la sediul institutiei. Aceste aspecte sunt prevazute in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 30/2020.
Somajul tehnic
Somajul tehnic este reglementat de art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Acesta presupune suspendarea contractului individual de munca, la initiativa angajatorului, in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raporturilor de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
Astfel, o criza economica rezultata din reducerea drastica sau intreruperea temporara a activitatii angajatorului este chiar una dintre ipotezele reglementate de Codul muncii.
Pe durata somajului tehnic, salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, care nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.
In aceasta perioada, salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului (la domiciliu sau la locul de munca, insa fara a presta efectiv activitatea), legea conferind posibilitatea de a dispune oricand reinceperea activitatii.
Ca masura de sprijinire a angajatorilor si de incurajare a mentinerii raporturilor de munca, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 30/2020 s-a stabilit ca pentru perioada starii de urgenta stabilite prin Decretul nr. 195/2020, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii, de 75% din salariul de baza, sa fie suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj, in situatiile in care somajului tehnic a intervenit ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2. Angajatorul poate suplimenta indemnizatia de 75% din salariul de baza, din bugetul propriu.
De aceste prevederi beneficiaza, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 32/2020 beneficiaza salariatii angajatorilor care reduc sau intrerup temporar activitatea total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta decretate, conform unei declaratii pe propria raspundere a angajatorului.
Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj tehnic suportata din bugetul asigurarilor pentru somaj salariatii care au incheiate mai multe contracte individuale de munca, dintre care cel putin un contract cu norma intreaga este activ pe perioada instituirii starii de urgenta. Cu toate acestea, daca un salariat are incheiate mai multe contracte individuale de munca si toate acestea sunt suspendate ca urmare a instituirii starii de urgenta, acesta va beneficia de indemnizatie, care se va calcula prin raportare la contractul individual de munca cu drepturile salariale cele mai avantajoase.
Perioada in care salariatii sunt in somaj tehnic pe durata starii de urgenta constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
In vederea acordarii sumelor necesare platii indemnizatiei de somaj tehnic se depun, prin posta electronica, la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, cereri semnate si datate, insotite de o declaratie pe propria raspundere si de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de catre aceasta indemnizatie.
Plata de la bugetul asigurarilor pentru somaj a sumelor necesare acordarii indemnizatiei se face in cel mult 15 zile de la depunerea documentului, iar plata indemnizatiei catre salariat se efectueaza in termen de maximum 3 zile lucratoare ed la primirea de catre angajator a sumelor.
De o indemnizatie de 75% din castigul salarial mediu brut beneficiaza, potrivit prevederilor O.U.G. 32/2020 si alti profesionisti (PFA, intreprinderi, profesii liberale etc.), precum si persoanele care obtin venituri din contracte de activitate sportiva suspendate temporar pe perioada starii de urgenta, si persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe care intrerup activitate ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2. Pentru aceste categorii de persoane, plata indemnizatiei se realizeaza de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, prin Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala si structurile sale subordonate.
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, persoanele sus-mentionate depun, prin posta electronica, la agentia teritoriala, o cerere insotita de copia actului de identitate si o declaratie pe propria raspundere . Pentru persoanele care obtin venituri in baza unor contracte de activitate sportiva, cererea se va depune de ccatre structurile sportive cu care au fost incheiate aceste contracte . Cererile si documentele se transmit la agentiile teritoriale pana pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizatiei din luna anterioara, iar plata indemnizatiei se face in cel mult 10 zile de la depunerea documentelor pentru perioada aferenta starii de urgenta
Masura somajului tehnic prezinta avantajul mentinerii raporturilor de munca pe perioada in care angajatorul intampina dificultati economice, reducand, in acelasi timp, cheltuielile la care acesta este supus. Astfel, se poate evita o eventuala concediere colectiva, mentinand, in acelasi timp, o sursa de venit pentru salariati.
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Date fiind amploarea si caracterul sever al crizei economice, nu trebuie ignorata posibilitatea ca unii angajatori sa nu faca fata pierderilor economice, declarand insolventa.
In acest context, pentru a preveni suferirea unor pierderi masive si de catre salariatii acestora, oricum pusi in situatia dificila a pierderii locului de munca, se poate face apel la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.
Acesta este reglementat de Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale si presupune posibilitatea de a se suporta, din resursele acestuia, urmatoarele categorii de creante salariale datorate de angajatorii aflati in insolventa: salariile restante; compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca; platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca; compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale; indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.
Din Fondul de garantare nu se suporta, insa, si contributiile sociale datorate de angajatorii in stare de insolventa.
Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar aceste creante vor fi suportate pe o perioada de 3 luni calendaristice.
Perioada de maximum 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua si plati creantele salariale ale angajatorului in insolventa, se situeaza in intervalul de referinta de 3 luni imediat anterioare deschiderii procedurii de insolventa - 3 luni imediat ulterioare deschiderii procedurii de insolventa si se raporteaza exclusiv la data pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii de insolventa.
Cererea pentru stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se poate face atat de catre administratorul (sau lichidatorul) societatii aflate in stare de insolventa, cat si de catre salariati sau reprezentantii salariatilor.
Atunci cand cererea este depusa de salariati, inainte de a se adresa agentiei teritoriale de ocuparea fortei de munca, acestia trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul angajatorului in stare de insolventa in vederea efectuarii de catre acestia a demersurilor necesare pentru plata creantelor salariale.
Atasat cererii, se vor depune documente care sa ateste faptul ca impotriva angajatorului a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolventei si a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare. Salariatii (ori reprezentantii acestora) vor anexa cererii si o copie a notificarii adresate administratorului sau lichidatorului angajatorului aflat in insolventa.
Si aceasta cerere se va putea depune, pe perioada starii de urgenta, in format letric sau prin posta.
In situatia in care angajatorul se redreseaza, pronuntandu-se in acest sens inchiderea procedurii de insolventa, acesta va fi obligat la restituirea sumelor suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Este important de retinut faptul ca doar angajatorul este cel obligat la restituirea sumelor, iar nu salariatii, angajatorul neputandu-se intoarce impotriva acestora. Acest aspect decurge din faptul ca, desi menite sa protejeze interesele salariatilor, sumele sunt acordate angajatorului pentru plata creantelor salariale, iar nu salariatilor pentru suplinirea veniturilor neachitate de catre angajator . Astfel, plata efectuata catre salariati este datorata in temeiul muncii prestate, in timp ce angajatorul este cel care primeste, in fapt, un ajutor din partea statului.
Pentru aplanarea efectelor negative intempestive ale crizei economice cauzate de pandemia COVID-19 se impune, mai mult decat oricand, constientizarea importantei unui sistem functional de masuri de protectie sociala.
Avand in vedere caracterul deosebit de sever al contextului economico-social prezent, precum si implicatiile pe termen lung ale acestuia, de lege ferenda consideram oportuna dezvoltarea si adaptarea continua a masurilor de protectie sociala preexistente, in vederea crearii unui context favorabil pentru redresarea economica.
Astfel, se impune atat adaptarea legislatiei existente la nevoile specifice generate de scaderea drastica, suspendarea sau chiar intreruperea activitatii angajatorilor, cat si identificarea si elaborarea de noi solutii pentru ameliorarea situatiei economice a angajatorilor si a salariatilor.
Autor_avocat Irina Maria Diculescu,_MCP Cabinet avocati, fondat in anul 2008, este specializat in relatii de munca si comerciale.
Pentru mai multe detalii privind conditiile si procedura de atribuire a somajului tehnic in acest context, a se vedea Gales Iulian, Beneficiarii si procedura de atribuire a somajului tehnic pe perioada starii de urgenta, 23.03.2020, www.euroavocatura.ro
Potrivit Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 16/2018, pronuntata in dezlegarea unei chestiuni de drept
Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu
Intrebari frecvente referitoare la somajul tehnic Sursa: ITM
Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca! Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana
Beneficiarii si procedura de atribuire a somajului tehnic pe perioada starii de urgenta Sursa: MCP Cabinet avocati
Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei! Sursa: avocat Irina Maria Diculescu
Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017