Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Scrieri Politice din presa romaneasca » Spiritul de gasca, de Mihai Eminescu

Spiritul de gasca, de Mihai Eminescu

  Publicat: 12 Apr 2010       3926 citiri       Sursa: Timpul, Mihai Eminescu        Secţiunea: Scrieri Politice din presa romaneasca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Articol de fond, fara titlu, aparut in Timpul (IV)

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asociatia internationala a transportului aerian
Asociatia internationala a transportului aerian
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Caracterul obstesc al luptelor din viata publica a romanilor e ca in mare parte nu sint lupte de idei, ci de persoane, ca cei mai multi, in deplina necunostinta de ceea ce combat, dau intr- un principiu oarecare c-o orbire si c-un curaj demn de- o cauza mai buna, condamna ceea ce nu cunosc, batjocoresc ceea ce nu vor sa cerceteze, trezindu- se prea tirziu c- au fost indusi in eroare de ambitiile vreunei gaste si ca a lovit intr- o tinta pe care ar fi respectat - o daca si- ar fi dat osteneala de- a o privi mai de aproape.

Daca un om e la noi intr - adevar atit de nefericit sa profeseze o serie de idei, nu o lista de persoane, e in pericol de- a- si vedea ideile intoarse si rasucite de adversarii lui, pretinsi politici, dupa placul acestora, va vedea tragindu- se din ele concluzii nemaiauzite, cari lui nici prin minte i- au trecut vreodata, si in fine se va vedea citat inaintea opiniei publice dupa soapte, dupa calomnii acreditate prin repetarea papagaliceasca din partea celor usori, nu insa in virtutea unor enuntari sau fapte determinate, cari pentru toata lumea ramin aceleasi. Caci in aceste discutii nu e cestiunea de- a afla adevarul, ci din contra de- a acredita un neadevar, nu de logica, ci de eristica; cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei sa-l taxezi, potriveasca-se epitetul sau nu. Aparenta tine locul adevarului, induplecarea locul convingerii. Unei asemenea maniere de- a vedea avem noi a multumi titlul de reactionari.

In zadar am protesta, in zadar am cere sa ni se probeze o singura tendenta reactionara in intelesul adevarat al cuvintului, adeca tendenta de- a ne- ntoarce la teocratia si feudalismul evului mediu, in zadar am dovedi ca nici prin vis nu ne- a trecut de- a fi ceea ce ni se imputa ca voim a fi si ca faptele noastre toate sint contrarie acelei asertiuni gratuite, adversarii nostri, daca n- au minte, au cel putin o gura, o gura ce pare a- si fi arogat pe seama- si atributiunile tuturor celorlalte calitati intelectuale pe care natura obicinuieste a le darui oamenilor. Daca nu voiesti sa crezi fara a cerceta, daca nu juri ca frazele apocaliptice, plivite din discursurile revolutiilor franceze, sint adevaruri absolute, nu meriti a sedea alaturi cu unicii nationalisti, unicii romani, unicii patrioti, cari se bucura de privilegiul de- a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari si frumoase. Ei singuri au dreptul de- a face parada cu patriotismul lor, caci daca n- ar face atita macar, ar sti sau ar putea sa faca altceva mai folositor ?

Daca cineva se uita la teapa obicinuita a rosiilor, la Mihalesti, Patarlageni, Fundesti etc., se intreaba cu drept cuvint: mai au acesti oameni si alt merit, alta ratiune de- a juca vrun rol in viata statului decit pe acela ca s- au intimplat sa fie romani? Cam de contra banda romani, nu- i vorba, dar la aceasta se reduce toata indreptatirea lor de- a figura in viata publica a statului. Iata carui soi de oameni avem a multumi epitetul de reactionari, iata oamenii esperimentelor carora avem a multumi trista stare in care tara a ajuns astazi.

Domnia absurda a frazei a mers atit de departe incit ei insii si- au deschis ochii si merg pe calea pe care odinioara o numeau reactionara.

Ziarele rosii scriu de ex[emplu] contra evreilor. Oare se poate o dezmintire mai flagranta a libertatii, egalitatii, fraternitatii etc. ? Desigur ca nu. Cu toate astea campionii acelor idei a devenit reactionari si combat in acest caz cu inversunare principiile acelea cari, dupa evangelia Revolutiei franceze, sint mintuirea popoarelor si culmea tuturor fericirilor. Cum se- ntimpla dar ca ceea ce ieri in toate cazurile era bun, mare, frumos si folositor, asa deodata sa devie periculos ?

Iata dar ca in acest caz reteta Revolutiei franceze s-au dovedit rea, ca si in alte multe ocaziuni, ca ideea statului concret a invins frazele; pericolele imediate ce ameninta in mod invederat tara au trebuit sa le demonst re pina si rosilor ca ideile politice cata sa fie un rezultat al unei stari de lucruri nu viceversa.

Deosebirea intre noi ai liberali, intru cit ace tia sint de bun s a- credinta ?caci se- intelege ca nu vorbim aci de nuanta Warszawsky- Mihalescu, care politiceste ne e indiferenta, dindu- ne numai ocazia de a discuta asupra- i pe terenul articolelor respective ale Codului penal, iar nu pe acela al intereselor publice ?deosebirea este ca liberalii iau in sens absolut ideile citite si nerumegate din autori straini, pe cind pentru noi adevarurile sociale, economice, juridice nu sint decit adevaruri istorice.

Nu sintem dar contra nici unei libertati, oricare ar fi aceea, intru cit ea e compatibila cu existenta statului nostru ca stat national - romanesc si intrucit s- adapteaza in mod natural cu progresele reale facute de noi pina acuma. Numai pe terenul acesta gasim ca o discutie e cu putinta. Cine sustine insa ca absolute si neinlaturabile principii a caror aplicare ar fi echivalenta cu sacrificarea unui interes national, acela nu poate fi omul nostru. Asteptam dar ca, pe multe terenuri ale vietii publice, spiritele oneste, de orice opinii sar fi tinut pin- acuma, sa simta nevoia unei reactiuni sanatoase si conforme cu trebuintele actuale ale tarii, asa ca reactionar va fi un titlu de merit chiar pentru multi din aceia cari pina astazi dadeau acestui cuvint senzul reinvierii privilegiilor si feudalitatii. Reactiunea noastra se intemeiaza pe convingerea ca tara nu mai poate merge cu aceasta organizare laxa, favorabila naturilor catilinare si reputatiilor uzurpate, fara de pericolul de- a inceta sa fie tara romaneasca, pe convingerea in fine ca statul e asemenea un produs al naturei, care are legile organice dupa care traieste, si ca daca se introduce o legislatie artificiala in locul celei care sar fi potrivit si ar fi rezultat din stadiul organic al lui, arbitrariul unei asemenea substitutiuni se traduce in crize acute, ce pot pune capat esistentei noastre chiar.




Citeşte mai multe despre:    Mihai Eminescu    Guvern    Guvernul Romaniei    Revolutia franceza    Coruptie    Privilegii



Comentează: Spiritul de gasca, de Mihai Eminescu
Alte Titluri

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Dovedirea datei aducerii la cunostinta publicului a modelului industrial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 920 din 15 aprilie 2016

Incidenta prescriptiei ca motiv de anulare a unei hotarari arbitrale din perespectiva Codului de procedura civila din 1865
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 878 din 17 mai 2016

Constatarea nulitatii absolute a unui act juridic in situatia in care este invocata o cauza ilicita
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 893 din 24 martie 2015

Domeniu public. Hotarare a Guvernului privind atestarea domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniu privat. Proprietate coopera
Pronuntaţă de: Decizia nr.1806 din 21 martie 2005, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal