In acest caz, numai costurile de returnare pot sa fie puse in sarcina consumatorului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice
entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in
oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau
juridic si de modul de finantare.
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Directiva privind protectia consumatorilor cu privire la contractele la distanta prevede ca un consumator se poate retracta dintr-un contract incheiat la distanta intr-un termen de cel putin sapte zile lucratoare, fara penalitati si fara indicarea vreunui motiv. In cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de retractare, furnizorul trebuie sa ii ramburseze gratis sumele platite. Singurele cheltuieli care pot fi imputate consumatorului datorita exercitarii dreptului de retractare sunt costurile directe ale returnarii bunurilor.
Potrivit conditiilor generale de vanzare ale societatii Heinrich Heine, o intreprindere de vanzare prin corespondenta, consumatorul suporta suma de 4,95 euro, cu titlu de costuri de expediere. Aceasta suma nu se ramburseaza de catre furnizor nici chiar in cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de retractare. Verbraucherzentrale Nordrhein Westfalen, o asociatie de consumatori de drept german, a formulat impotriva Heinrich Heine o actiune in incetare a acestei practici, intrucat apreciaza ca, in cazul retractarii, costurile de expediere nu trebuie sa fie imputate consumatorului. Potrivit Bundesgerichtshof (Curtea Federala de Justitie, Germania), care trebuie sa solutioneze litigiul in ultima instanta, dreptul german nu confera in mod explicit consumatorului niciun drept de rambursare a costurilor de expediere a marfurilor comandate. Cu toate acestea, avand indoieli cu privire la compatibilitatea cu directiva mentionata a facturarii costurilor de expediere a marfurilor in sarcina consumatorului chiar si in cazul in care acesta si-a exercitat dreptul de retractare, Bundesgerichtshof a solicitat Curtii de Justitie sa interpreteze directiva.
In hotararea pronuntata, Curtea constata ca directiva se opune unei reglementari nationale care permite furnizorului, intr-un contract incheiat la distanta, sa impute consumatorului costurile de expediere a marfurilor, in cazul in care acesta din urma isi exercita dreptul de retractare.
Obiectivul dispozitiilor directivei referitoare la consecintele juridice ale retractarii este in mod clar de a nu descuraja consumatorul sa isi exercite dreptul de retractare. Prin urmare, ar fi contrar obiectivului mentionat ca aceste dispozitii sa fie interpretate in sensul ca ar autoriza statele membre sa permita punerea in sarcina acestui consumator a costurilor de expediere in cazul retractarii. Pe de alta parte, faptul de a imputa consumatorului costurile de expediere, in plus fata de costurile directe de returnare a bunurilor, ar fi de natura sa puna in discutie repartizarea echilibrata a riscurilor intre partile la contractele incheiate la distanta, prin faptul ca ar determina ca totalitatea obligatiilor legate de transportul marfurilor sa fie suportate de catre consumator.
MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.
Interesant
