Tatii salariati au dreptul la o asa-numita pauza �de alaptare� indiferent care este statutul profesional al mamei copilului lor

In Spania, Statutul lucratorilor prevede ca mamele care au statutul de lucrator salariat pot beneficia, in cursul primelor noua luni dupa nasterea copilului lor, de o asa-numita pauza a��de alaptarea��. Aceasta pauza permite persoanei in cauza sa lipseasca de la locul de munca timp de o ora a�� aceasta putand fi impartita in doua fractiuni a�� sau sa obtina o reducere a duratei zilei de lucru cu o jumatate de ora. Se prevede in mod expres ca de aceasta intrerupere a lucrului pot beneficia fie mama, fie tatal, in cazul in care ambii lucreaza.
Domnul Roca A�lvarez lucreaza in calitate de salariat pentru societatea Sesa Start EspaA�a ETT SA. Cererea acestuia de a beneficia de pauza de alaptare a fost refuzata pentru motivul ca mama copilului sau nu era salariata, ci desfasura o activitate independenta. In aceste conditii, domnul Roca A�lvarez a contestat decizia angajatorului sau in fata instantelor nationale.
Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioara de Justitie din Galicia, Spania), sesizat in apel, a retinut ca evolutia reglementarii si a jurisprudentei nationale a dus la separarea acestei pauze de faptul biologic al alaptarii. In conditiile in care fusese instituita in anul 1900 pentru a facilita alaptarea naturala de catre mama, aceasta pauza poate fi acordata, de cativa ani, chiar si in cazul alaptarii artificiale. In prezent, aceasta pauza trebuie considerata un simplu timp de ingrijire a copilului si o masura de conciliere intre viata familiala si viata profesionala dupa terminarea concediului de maternitate. Cu toate acestea, si in prezent tatal nu poate beneficia de respectiva pauza in locul mamei decat in cazul in care aceasta este lucratoare salariata si are astfel, in aceasta calitate, dreptul la pauza de alaptare.
In acest context, se solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca dreptul la pauza de alaptare nu ar trebui sa fie acordat atat barbatilor, cat si femeilor si daca faptul de a-l rezerva femeilor salariate si tatilor copiilor acestora nu ar fi o masura discriminatorie, contrara principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei recunoscut de directivele care pun in aplicare acest principiu in materie de incadrare in munca si de munca¹.
In hotararea pronuntata astazi, Curtea declara ca aceste directive se opun unei masuri nationale care prevede ca mamele care sunt lucratoare salariate pot beneficia de o pauza de alaptare, in timp ce tatii care sunt lucratori salariati nu pot beneficia de aceasta pauza decat in cazul in care si mama copilului lor este lucratoare salariata.

Astfel, Curtea a retinut mai intai ca aceasta pauza, care are drept efect modificarea programului de lucru, afecteaza conditiile de munca reglementate de directivele care interzic orice discriminare bazata pe sex.
Apoi, Curtea a constatat ca situatiile celor doi lucratori, tata si, respectiv, mama a unor copii mici, sunt comparabile din punctul de vedere al necesitatii de a reduce timpul de lucru zilnic al acestora pentru a se ocupa de copilul lor. Cu toate acestea, potrivit sistemului creat de Statutul lucratorilor spaniol, calitatea de parinte nu este suficienta pentru a permite barbatilor salariati sa beneficieze de aceasta pauza, in timp ce pentru femeile care au acelasi statut aceasta calitate este suficienta. Astfel, reglementarea spaniola instituie o diferenta de tratament pe criterii de sex intre mamele si tatii care au acelasi statut de lucrator salariat .
In sfarsit, Curtea a considerat ca aceasta discriminare nu poate fi justificata nici de obiective privind protectia femeilor, nici de promovarea egalitatii sanselor intre barbati si femei.
Pe de o parte, aceasta pauza nu urmareste sa asigure protectia conditiei biologice a femeii ca urmare a graviditatii sale sau protejarea raporturilor speciale dintre aceasta si copilul sau. Faptul ca respectiva pauza poate fi utilizata atat de tata, cat si de mama presupune ca alimentarea si timpul de ingrijire a copilului pot fi asigurate in egala masura de tata sau de mama, astfel incat aceasta pauza este acordata lucratorilor in calitatea lor de parinti ai copilului.
Pe de alta parte, o astfel de reglementare nu are drept efect eliminarea sau reducerea inegalitatilor de fapt care pot exista, pentru femei, in realitatea vietii sociale. Aceasta nu urmareste nici sa previna sau sa compenseze dezavantajele care pot afecta cariera profesionala a acestora.
Este cert ca aceasta masura poate avea drept efect favorizarea femeilor, permitand mamelor salariate sa isi pastreze locul de munca si totodata sa poata consacra timp copilului lor. Acest efect este chiar intarit de faptul ca tatal poate beneficia de pauza in locul mamei, care nu ar fi supusa unor consecinte negative in ceea ce priveste locul sau de munca din cauza ingrijirilor si a atentiei acordate copilului sau.
Dimpotriva, faptul ca numai mama salariata este titularul dreptului de a beneficia de respectiva pauza, in timp ce tatal care are acelasi statut nu poate beneficia direct de acest drept, este de natura sa perpetueze o distribuire traditionala a rolurilor, mentinand barbatii intr-un rol subsidiar in ceea ce priveste exercitarea functiei lor parintesti. In plus, aceasta ar putea avea drept efect ca o femeie care este lucratoare independenta, precum mama copilului domnului Roca A�lvarez, care nu poate beneficia de respectiva pauza, sa fie nevoita sa isi restranga activitatea profesionala si sa suporte singura sarcina ce rezulta din nasterea copilului, fara a putea sa primeasca un ajutor din partea tatalui copilului.

Textul integral al hotararii europa .eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=RO&Submit=rechercher&numaff=C-104/09" target="_blank">aici.

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.

¹ Directiva 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in ceea ce priveste accesul la incadrarea in munca, la formarea si la promovarea profesionala, precum si conditiile de munca (JO L 39, p. 40, Editie speciala, 05/vol. 1, p. 164), modificata prin Directiva 2002/73/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002 (JO L 269, p. 15, Editie speciala, 05/vol. 6, p. 143) si abrogata prin Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de incadrare in munca si de munca (reforma) (JO L 204, p. 23, Editie speciala, 05/vol. 8, p. 262).