Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Dicţionar Juridic » Dictionar Personalitati » Barbu Stirbei

Barbu Stirbei, Dictionar Personalitati

Barbu Dimitrie Stirbei, (n. august 1799, Craiova; d. 12 aprilie 1869, Nisa), a fost domnitor in Tara Romaneasca: iunie 1849 - 29 octombrie 1853 si 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856.
Este fratele principelui Gheorghe Bibescu, fiul lui Dimitrie Bibescu si al Ecaterinei Vacarescu. A fost adoptat de bogatul sau unchi, Barbu Stirbey, caruia i-a preluat numele. Dupa ce a studiat istoria si stiintele de stat la Paris (1817 - 1821), devine sub domnia lui Alexandru Ghica visternic (director al visteriei), pentru ca intre 1829 si 1847 sa ocupe alte functii importante in administratia publica: ministru de interne, de culte, de justitie etc. si secretarul comisiei de redactare a Regulamentului Organic.

Pe tron s-a dovedit a fi un domnitor prudent, activ si bun organizator. Greutatile pe care le-a avut de infruntat, erau: intretinerea armatei de ocupatie ruso-turce (sarcina ramasa si dupa Conventia de la Balta Liman din 1849) si sa faca fata puterii prea mari avute de comisarii extraordinari. Abia in 1851, dupa ce tara se inglodase in datorii grele, a putut sa obtina retragerea ocupantilor. Stirbei, prin economii si controlul sever al cheltuielilor, a reusit sa scada doua treimi din datoriile tarii si a gasit timp si mijloacele necesare chiar si pentru activitati constructive. A ridicat teatrul din Bucuresti, a redeschis scolile inchise pe timpul Revolutiei de la 1848, a mai imbunatatit dispozitiile Regulamentului Organic cu privire la tarani.

Odata cu noua ocupatie ruseasca (octombrie 1853), s-a retras la Viena impreuna cu domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, de unde au fost rechemati amandoi (octombrie 1854) sa domneasca sub ocupatie austriaca. Deoarece nu mai aveau deplina libertate de a actiona si se aflau sub tutela straina, au fost nevoiti sa accepte decizii controversate, cum ar fi neprimirea emigrantilor revolutionari in tara. Cum rusii au pierdut razboiul Crimeei (1854 - 1856), Congresul de la Paris (1856) a luat protectoratul pe care il aveau asupra Principatelor Romane, prin care, pe langa primirea Basarabiei de Sud, obtinusera si dreptul de a se pronunta asupra soartei lor. Imperiul Otoman, care era invitat sa convoace adunari in ambele principate sub numele de Divanuri ad-hoc, nu le-a mai prelungit domnia celor doi principi (care erau numiti pe o perioada de sapte ani, iar termenul expira chiar in 1856), acestia fiind adepti ai unirii celor doua principate. In locul lor au fost numiti caimacami care sa prezideze hotararile poporului.


Surse

* 2004 - Mihai Dimitrie Sturdza - Famillile boieresti din Moldova si Tara Romaneasca\", Editura Simetria, Bucuresti




Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Dictionar Personalitati: Barbu Catargiu, Burebista, Caligula, Caterina de Medici, Constantin Mavrocordat, Gheorghe Duca, Gheorghe Pogea, Henric al VIII-lea , Ion Dogaru, Ion Dragalina, Karl Bohm, Lascar Catargiu, Mihai Beniuc, Mircea cel Batran, Napoleon Bonaparte, Nicolae Ceausecu, Nicolae Titulescu, Titu Maiorescu, Vespasian, Vicentiu Babes,







Articole Juridice

Diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Refuzul unui tratament medical
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 760/2020 Sedinta publica din data de 17 martie 2020

Uzucapiune. Somatia facuta catre o persoana pentru reabilitarea imobilului nu poate reprezenta, in sine, o dovada a dreptului de proprietate pentru de
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 701/2020 Sedinta publica din data de 11 martie 2020

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 234/2020 pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Legea nr. 234/2020 pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat ...

Legea nr. 231/2020 pentru completarea Legii asistentei sociale nr. 292/2011
Legea nr. 231/2020 pentru completarea Legii asistentei sociale nr. 292/2011 Monitorul Oficial, Pa ...

Legea nr. 230/2020 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea nr. 230/2020 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Monitorul Oficial, ...