Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este unul din elementele laturii obiective a infractiunii ce consta in legatura dintre fapta si rezultatul sau urmarea imediata.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este unul din elementele laturii obiective a infractiunii ce consta in legatura dintre fapta si rezultatul sau urmarea imediata.
• nu sunteti obligat sa aveti cetatenia
unuia dintre statele membre.
Trebuie insa ca incalcarea
drepturilor dumneavoastra sa fi fost
comisa de unul dintre aceste state,
in jurisdictia sa care, in general,
corespunde teritoriului sau.
Situatia de fapt
D-l Kobler are calitatea de profesor la Universitatea din Insbruck, Austria din martie 1986. In 1996 a cerut atribuirea indemnizatiei de vechime,
indemnizatie ce se poate acorda, conform legii austriece, dupa o activitate de 15 ani depusa exclusiv in universitatile austriece. D-l Kobler putea beneficia de aceasta prevedere in cazul in care i se luau in considerare si anii de profesorat din universitatile din celelalte state membre. In urma refuzului autoritatilor austriece, d-l Kobler a facut recurs, sustinand ca o asemenea
conditie constituie o discriminare indirecta, contrara dreptului comunitar.
Instanta austriaca a introdus un recurs prealabil la
CJCE, dar urmare a unei decizii a
CJCE intr-o speta similara si-a retras acest recurs si, printr-o
decizie din 1998 a respins
recursul d-lui Kobler, pe motiv ca indemnizatia de vechime constituie o prima de fidelitate care justifica derogarea de la principiul liberei circulatii.
Prin urmare d-l Kobler a introdus o
actiune in
despagubire impotriva Republicii Austria, pe motiv ca decizia instantei austriece este contrara dreptului comunitar.
Instanta federala a adresat intrebari
CJCE pe aceasta tema.
Dreptul aplicabil
Articolul 39 TCE (libera circulatie a lucratorilor, nediscriminarea);
Solutia si principiile degajate de
CJCE
Curtea reaminteste ca a stabilit deja ca sistemul tratatelor CE impune statelor membre repararea prejudiciilor cauzate particularilor prin violari ale dreptului comunitar imputabile jurisdictiilor nationale ce hotarasc in ultima
instanta. Prin aceste prevederi particularii au posibilitatea sa obtina, in anumite conditii repararea daunelor provocate prin nerespectarea dreptului comunitar.
Conform unei jurisprudente constante, Curtea a fixat trei conditii necesare si suficiente pentru a angaja responsabilitatea statului pentru violari ale dreptului comunitar ce-i sunt imputabile. Aceste conditii se aplica de asemenea in cazul in care o
jurisdictie nationala, hotarand in ultima
instanta incalca una din regulile de
drept comunitar . conditiile sunt:
1. regula de
drept violata atribuie drepturi particularilor
2. incalcarea acestei reguli trebuie sa fie suficient caracterizata
3. trebuie sa existe o
legatura de cauzalitate intre violarea obligatiei ce-i revine statului si prejudiciul suferit de particular
Pentru a determina daca violarea regulei de
drept comunitar este suficient caracterizata, in cazul in care aceasta nerespectare provine din partea unei jurisdictii nationale statuand in ultima instanta,
instanta nationala competenta trebuie sa verifice daca respectiva juridictie a incalcat in mod voit legislatia comunitara in
cauza. Astfel, responsabilitatea statului nu va fi angajata decat daca se va stabili ca respectiva
jurisdictie nu a respectat intentionat dreptul comunitar si
jurisprudenta Curtii in materie.
Instanta nationala competenta in a transa astfel de litigii va fi desemnata de catre fiecare stat membru.
Curtea constata ca legea austriaca ce conditioneaza acordarea indemnizatiei de vechime in activitatea de profesor de o experienta de 15 ani dobandita exclusiv la universitati austriece, reprezinta o restrictie adusa principiului libertatii de circulatie a lucratorilor, interzisa de
Tratatul CE.
Pentru prima data, Curtea stabileste ca un obiectiv ca cel vizand fidelizarea lucratorilor fata de angajatorul lor (o prima de fidelitate) ar putea fi justificata in principiu de ratiuni de
interes general, dar masura impusa de legislatia austriaca nu poate fi justificata prin acest scop. Intr-adevar aceasta masura antreneaza inchiderea segmentului pietei muncii profesorilor de universitati din Austria si se opune principiului libertatii de circulatie a lucratorilor.
Conform jurisprudentei anterioare a
CJCE, jurisdictiile nationale sunt acelea care stabilesc daca sunt intrunite conditiile privind angajarea responsabilitatii statelor membre pentru prejudiciile cauzate particularilor. Totusi, in acest caz,
CJCE a considerat ca dispune de suficiente date pentru a examina ea insasi conditiile.
CJCE constata ca deciza din 1998 se bazeaza pe o
interpretare eronata a jurisprudentei sale similare si constituie o violare a dreptului comunitar, dar aceasta violare in sine nu poate fi calificata ca fiind manifesta. Motivul este faptul ca
CJCE nu a avut inca ocazia sa se pronunte asupra unei masuri vizand fidelizarea angajatilor fata de angajatori si deci solutia nu era evidenta pentru jurisdictia austriaca. Faptul ca jurisdictia austriaca si-a retras
recursul prealalbil nu constituie un motiv suficient pentru calificarea deciziei austriece ca fiind o incalcare manifesta a dreptului comunitar.
Evaluare
a) Principiul degajat din aceasta speta este: statele membre sunt obligate sa repare prejudiciile cauzate persoanelor fizice sau juridice, de catre jurisdictiile lor nationale de ultima
instanta prin violari ale dreptului comunitar .
Particularii pot dobandi aceste reparatii in cazul in care jurisdictia nationala competenta dovedeste ca: era vorba de un act comunitar prin care se atribuie drepturi particularilor; incalcarea acestei reguli este suficient caracterizata; exista o
legatura de cauzalitate intre violarea obligatiei ce-i revine statului si prejudiciul suferit de particular.
In cazul in care
CJCE dispune de elemente suficiente poate ea insasi sa decida daca se intrunesc aceste
conditii .
Aceste elemente vor trebui luate in considerare de la data la care Romania va deveni stat membru.
b) In ceea ce priveste problematica acordarii sporului de vechime, vor trebui analizate dispozitiile relevante ale Codului muncii, in sensul ca notiunea de “vechime in munca” va trebui sa includa si perioadele corespunzatoare de munca prestata intr-un alt stat membru al U.E.
Interesant
