Imperial Chemical Industries (ICI) a fost una din cele 10 companii, care, impreuna, detineau 80% din piata vopselelor in cadrul Comunitatii

Situatia de fapt
Imperial Chemical Industries (ICI) a fost una din cele 10 companii, care, impreuna, detineau 80% din piata vopselelor in cadrul Comunitatii. In 1964, a fost prima intreprindere care a anuntat o crestere a preturilor, la scurt timp urmata de o crestere identica din partea celorlalte companii . In 1965 si 1967 au avut loc alte cresteri, urmate de cresteri de preturi din partea celorlalti producatori.
Comisia a decis ca a fost vorba de practici concertate, conform art.81 TCE si a impus amenzi fata de aceste companii .
Companiile au contestat decizia Comisiei, argumentand ca acele cresteri de preturi au fost rezultatul unui comportament paralel, normal pe o piata oligopol (acest tip de piata este caracterizat prin existenta unui numar mic de competitori, fiecare dintre acesti urmarindu-l pe cel care este liderul in materie de preturi).

Dreptul aplicabil
Art.81 TCE referitor la practicile concurentiale susceptibile de a distorsiona concurenta pe plan comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE
Dupa numarul producatorilor implicati, Curtea a considerat ca nu se poate spune ca piata europeana a vopselelor este o piata de tip oligopol. In consecinta, competitia intre preturi ar fi trebuit sa continue, nefiind justificat comportamentul paralel in acest caz.
Astfel, cresterea uniforma si generala a preturilor nu putea fi decat rezultatul unei intentii comune a intreprinderilor de a ajusta preturile pentru a evita riscurile competitiei, fapt ce este contrar art. 81 TCE.
In conformitate cu solutia data in aceasta speta, in cazul in care exista cresteri de preturi similare, trebuie analizat daca acestea reflecta existenta unui comportament independent in cadrul pietei sau o practica concertata.

Evaluare
In speta, Curtea a decis ca producatorii, prin cresterea preturilor au incercat doar sa elimine incertitudinea privind viitorul lor comportament, care nu mai prezenta, astfel, nici un risc pentru competitori.
Intr-o alta speta, Curtea a adus limitari acestor consideratii privitoare la modurile de comportament care dau nastere la practici concertate. Astfel, in Ahlstr�m Oy (A.) vs. Comisie (1985) , Curtea a decis ca anuntarea maximului cresterii preturilor de catre producatorii de lemn constituie un comportament care nu afecteaza incertitudinea producatorilor privind atitudinea viitoare a competitorilor din domeniu .
Legea romana privind concurenta nr.21/1996, modificata prin OUG nr.21/2003 prevede in art. 5 interzicerea �intelegerilor exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatiile agentilor economici (�) care ar avea ca efect restrangerea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca (�) in special cele care urmaresc: a) fixarea concertata in mod direct sau indirect a preturilor de cumparare (�)�. Legea romana preia, astfel, prevederile art.81 TCE.
Dupa aderarea la UE, cand Tratatul CE va deveni parte din legislatia interna, judecatorii romani vor trebui sa tina seama de precizarile facute de Curte cu privire la semnificatia acestor dispozitii.