Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana calificata sa distribuie ceva, calificata sa distribuie ceva.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza
independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial
precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al
cotei de piata.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza
independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial
precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al
cotei de piata.
Situatia de fapt
Compania germana de electronice, Grundig, a incheiat un
contract de distributie exclusiva cu societatea franceza Consten, prin care Grundig a fost de
acord sa aiba ca unic
distribuitor in Franta aceasta firma, iar in schimb Consten se obliga sa nu vanda produse competitoare sau sa re-exporte produse Grundig. Consten a primit, de asemenea, exclusiv
dreptul de folosinta a marcii GINT,
marca inregistrata international de Grundig.
O alta companie franceza (UNEF) a cumparat produsele Grundig din Germania, unde erau mai ieftine, si le-a revandut in Franta. In consecinta Consten a introdus o
actiune in fata instantelor franceze pentru incalcarea dreptului asupra marcii internationale GINT. Societatea UNRF a introdus
plangere in fata Comisiei Europene cu privire la contractul existent intre Grundig si Consten,
contract care incalca art.81 TCE. Comisia a dat o
decizie in favoarea societatii Consten,
decizie ce a fost atacata de Consten si Grundig in fata
CJCE.
Dreptul aplicabil
Art.81 TCE referitor la practicile concurentiale susceptibile de a distorsiona
concurenta pe plan comunitar.
Solutia si principiile degajate de
CJCE
Curtea a statuat ca lista practicilor ilegale din art. 81 TCE este ilustrativa si nu exhaustiva. In acest articol sunt precizate doar interdictia de a incheia intelegeri prin care se fixeaza preturi, se limiteaza productia sau pietele, se aplica conditii diferite tranzactiilor echivalente si se impun obligatii suplimentare fara legatura cu
obiectul contractului.
In solutia data, Curtea a considerat intelegerea incheiata intre Consten si Grundig ca avand efectul partitionarii pietei de-a lungul granitelor nationale, eliminand, astfel, competitia in detrimentul consumatorilor.
Evaluare
Decizia din aceasta speta a fost criticata pe motivul ca interzice acordurile „verticale” (intre societati apartinand unor niveluri diferite ale distributiei, in speta intre producator si distribuitor) Acordurile de acest tip sunt, in general, vazute ca fiind mai putin periculoase decat intelegerile „orizontale”, adica acele acorduri incheiate intre companii apartinand aceluiasi nivel de productie, cum ar fi cartelurile.
Astfel, unii comentatori au argumentat ca nu trebuie interzise acordurile prin care se restrange disponibilitatea unei anumite marci pe o piata, atata vreme cat exista o
concurenta efectiva intre branduri. Curtea a considerat ca nu este nevoie sa se ia in considerare efectele unor intelegeri, atata vreme cat acesta are ca obiect prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei.
Interesant
