Legea nr.360/2002, art.57 lit.b)
Codul de procedura penala, art.22 alin.1
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Termen sinonim cu arestarea preventiva, infractiuni si tinerea ei in locuri anume amenajate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Potrivit art.22 alin.(1) din
Codul de procedura penala, hotararea definitiva a instantei penale are
autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
In speta, s-a retinut ca
ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala nu poate fi invocata ca avand
autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste exercitarea actiunii disciplinare impotriva recurentului in sarcina caruia a fost stabilita savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002, constand in
neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de
serviciu .
Curtea de
Apel Craiova, prin
sentinta civila nr.445 din 25 iunie 2004, a respins actiunea formulata de reclamantul P.I.C., in contradictoriu cu paratii Inspectoratul General al Politiei (IGP) si Inspectoratul de
Politie al Judetului Olt, prin care a solicitat
anularea dispozitiei de destituire emisa prin
adresa nr.S/3283 din 4 septembrie 203 a IGP si reintegrarea in functia publica detinuta anterior, cu obligarea la plata drepturilor salariale aferente.
Pentru a pronunta aceasta solutie,
instanta de fond a retinut, in esenta, ca prin ordinul a carui anulare se cere au incetat raporturile de serviciu avute de reclamant cu unitatea unde era angajat, acesta fiind destituit din functia avuta pentru
neglijenta si lipsa de preocupare manifestata in indeplinirea obligatiilor de
serviciu . S-a retinut ca reclamantul nu a supravegheat corespunzator activitatea detinutilor si nu a luat masuri pentru
detinerea acestora in conditii de siguranta, astfel incat unul dintre condamnati a parasit 3 nopti la rand locul de detinere pentru a-si vizita concubina.
Instanta de fond a mai retinut ca, desi reclamantul a fost scos de sub urmarire penala, aceasta nu este o imprejurare de natura a inlatura raspunderea disciplinara, intrucat nu inlatura
vinovatia sub aspectul indeplinirii obligatiilor si sarcinilor de
serviciu .
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru
nelegalitate si netemeinicie, conform art. 304 pct. 9 C.proc.civ..
Astfel, recurentul a aratat ca
instanta de fond nu a analizat criticile sale referitoare la nerespectarea dispozitiilor procedurale prevazute de Legea nr.360/2002 privind Statutul Politistului, in sensul ca a fost sanctionat potrivit art.57 lit.b) din aceasta lege, ce reglementeaza procedura disciplinara obisnuita, desi ii erau aplicabile dispozitiile procedurii disciplinare speciale prevazute de art.65 din acelasi act normativ.
S-a mai aratat ca
instanta de fond, in mod gresit, a retinut ca
scoaterea de sub urmarire penala nu inlatura raspunderea disciplinara, mai cu seama ca, in cazul sau, motivul pentru care a fost scos de sub urmarire penala este cel prevazut de art.11 pct.b) si art.10 lit.a) din
Codul procedura penala, ceea ce inlatura orice forma de vinovatie, inclusiv cea disciplinara.
Recursul este nefondat.
A rezultat din actele dosarului ca reclamantul-recurent a fost trimis in fata Consiliului de disciplina constituit la 19 august 2003 la Inspectoratul de
Politie al Judetului Olt pentru abateri de natura celor prevazute de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile ulterioare, ca si de Ordinul ministrului de interne nr.350/2002 privind disciplina si deontologia profesionala a politistilor, constand in
neglijenta si lipsa de preocupare manifestata in indeplinirea sarcinilor de serviciu, obligatii revenind politistilor care executa paza si supravegherea detinutilor desfasurand activitati lucrative.
Chiar mai mult, cercetarea acestor abateri a avut loc in contextul evadarii unui detinut la 27 iulie 2003.
Nu sunt asadar intemeiate criticile recurentului conform carora faptele retinute in sarcina sa nu sunt reale si imputabile, ansamblul probelor cu acte si martori administrate in
cauza si analizat de catre
instanta de fond, relevand contrariul. Neintemeiata este si critica referitoare la gresita aplicare a unei sanctiuni disciplinare in conditiile in care recurentul-reclamant, cercetat pentru savarsirea infractiunii de
neglijenta in serviciu, a fost scos de sub urmarire penala prin
Ordonanta procurorului din 19 noiembrie 2003, deoarece s-a constatat ca fapta nu exista, astfel ca neexistand vinovatie sub aspect penal, nu poate exista vinovatie nici sub aspect disciplinar.
In
acord cu doctrina si
jurisprudenta in materie, se retine ca
instanta de fond, in mod just, a retinut ca
vinovatia recurentului, sub aspectul indeplinirii obligatiilor si sarcinilor de serviciu subzista, intrucat, potrivit art.22 alin.1 din
Codul de procedura penala, numai hotararea definitiva a instantei penale, nu si
ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, indiferent pentru care motive, are
autoritate de lucru judecat in fata instantei investite cu solutionarea unei actiuni disciplinare.
In aceste conditii, asa cum este cazul si in speta, actiunea disciplinara este perfect posibila, fara a se putea invoca, cu autoritate de lucru judecat, sub nici un aspect,
ordonanta procurorului de scoatere de sub urmarire penala.
Recursul a fost respins
Interesant
