Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale care se ivesc in timpul judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale care se ivesc in timpul judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Arestare preventiva. Prelungire.Neindeplinirea uneia din conditiile prevazute de art.148 lit. b c.p.p. Ordine publica. Inteles. Recurs.Pericolul pe care le-ar prezenta pentru societate lasarea in libertate a unui
inculpat nu se presupune generic, ci trebuie dovedit si sa fie de ordinul evidentei.Se considera ca exista pericol pentru ordinea publica, atunci cand e posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala ocrotita prin art.1 C.p.p., printre care se enumera persoana,drepturile si libertatile ei, ca urmare a actvitatii infractorului posterioara faptei sau o reactie declansata de fapta comisa.(
decizia penala nr.272/18.02.2003 CAB - Sectia I Penala)Prin
incheierea de sedinta din 22.01.2003 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala s-a dispus prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului C.M., pe o durata de 30 zile de la 29.01.2003 la 27.02.2003 inclusiv, apreciindu-se ca subzista temeiurile care au fost avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, iar lasarea inculpatului in stare de libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.Impotriva acestei incheieri a declarat recurs
inculpatul C.M.,solicitand punerea sa in libertate, intrucat nu mai subzista temeiurile care au fost avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive -
urmarirea penala a fost terminata, iar lasarea sa in libertate nu prezinta pericol pentru ordinea publica - nu e cunoscut cu antecedente penale, este singurul intretinator al familiei, a recunoscut si regretat fapta, iar societatea unde lucreaza are nevoie de munca sa.Curtea a constatat
recursul inculpatului intemeiat.Astfel, pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lasarea in libertate a unui
inculpat nu se presupune generic, ci trebuie sa fie de ordinul evidenteisi mai ales nemijlocit dovedit.Exista pericol pentru ordinea publica, atunci cand e posibil sa se produca o incalcare a regulilordeconvietuire sociala, ocrotita prin art.1 din C.p.p. (persoana, drepturile si libertatile ei) ca urmare a activitatii infractorului posterioara faptei sau o reactie declantata de fapta comisa de acesta.In speta,
inculpatul nu s-a sustras cercetarilor, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut si regretat faptele comise, inainte de savarsirea faptei era incadrat in munca, astfel ca aprecierea existentei pericolului pentru ordinea publica apare nejustificata.De asemenea, Curtea avand in vedere si dispozitiile art.6 din
CEDO, privitoare la durata rezonabila a solutionarii unei cauze penale (inculpatul era arestat din decembrie 2002), a admis
recursul inculpatului in baza art.385/15 pct.2,lit.d C.p.p., a casat
incheierea de sedinta din 22.01.2003 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala si a dispus punerea in libertate a inculpatului C.M., daca nu e arestat in alta
cauza.