Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
In conditiile in care are loc o
tranzactie cu privire la un bun
imobil ce nu constituie proprietatea partilor implicate in proces, chiar daca adevaratul
proprietar ramane in afara operatiunii incheiate, care fata de aceasta este res inter alios acta, in momentul in care invoca nulitatea actului, trebuie avute in vedere interesele generale afectate, fata de care instantele sunt obligate a se pronunta, analizand motivele de
nelegalitate privind dreptul de
proprietate si nu trimitand la dezbaterea in cadrul unui alt proces.
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, institutie juridica prin intermediul careia anumite persoane din cadrul organelor care desfasoara procesul penal sunt impiedicate sa participe in anumite cauze la activitatea procesuala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala; mijloace de aparare invocate in cursul procesului penal, constand in stari de fapt sau de dretpt , susceptibile sa puna capat sau sa intrerupa cursul judecatii.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reclamantul M.M. a chemat in judecata C.C.M., prin lichidator judiciar SC E. SRL, SC B. SA Valcea, prin lichidator judiciar SC R.V.A. SA, SC G. SRL si P.M., solicitand sa se constate nulitatea absoluta a tranzactiei incheiata la 31 mai 2002, prin care s-au vandut imobile ce nu i-au apartinut.
Tribunalul Valcea, prin sentinta nr. 922 din 22 septembrie 2004, a respins exceptiile si a respins si actiunea, considerand ca litigiul dedus judecatii are natura comerciala si este neevaluabil in bani, o procedura prealabila nefiind necesara, reclamantul, in calitate de mostenitor al titularului dreptului dedus judecatii, justificand calitatea procesuala si interesul. Pe fond, prima instanta a retinut, in esenta, ca reclamantul nu a facut dovada dreptului de proprietate .
Curtea de apel Pitesti, prin decizia nr. 18 din 23 februarie 2005, a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat impotriva sentintei susmentionatei, apreciind ca apelantul nu a indeplinit obligatia legala de plata a taxei de timbru.
Prin decizia nr. 3757 din 20 iunie 2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul, a casat decizia atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, intrucat instanta de apel, desi a fost instiintata de apelant de imposibilitatea de a se prezenta la proces din cauze fortuite, a anulat ca insuficient timbrata cererea .
In rejudecare, instanta de apel, prin decizia nr. 145 din 16 noiembrie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul M.M., retinand ca, tranzactia este un act juridic relativ ce a nascut obligatii numai in sarcina partilor contractante, asa incat nu poate fi criticat de catre reclamant, intrucat nu-l vatama si nu-i este opozabil.
Impotriva deciziei astfel pronuntate, reclamantul a declarat recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 1, 2 si 9 C. pr. civ.
Recurentul sustine ca instanta de apel s-a pronuntat intr-o compunere a completului de judecata ce atragea incompatibilitatea unuia dintre judecatorii care s-a mai pronuntat in cauza.
Pe de alta parte, instanta de apel a analizat exceptii neinvocate de vreuna dintre parti, fara a le pune in discutia partilor si a pronuntat o solutie care a modificat intreaga judecata a instantei de fond .
Recursul este fondat si va fi admis pentru considerentele ce se vor expune:
Tranzactia judiciara incheiata intre C.C.M. prin lichidatorul judiciar, cu acordul creditorului ipotecar SC B. SA Valcea si SC G. SRL, are ca obiect restituirea unei sume de bani incasata ca urmare a vanzarii directe a C.C.T., in schimbul renuntarii cumparatorului, de a chema in garantie pentru evictiune pe vanzator, in conditiile in care fostii proprietari ai terenului il revendica.
Reclamantul si-a intemeiat actiunea pe o cauza de nulitate absoluta a tranzactiei: imobilele ce au format obiectul intelegerii nu erau proprietatea cooperativei de consum.
Dispozitiile art. 1712 si urm. C. civ. stabilesc ipoteze de nulitate a tranzactiei, ca aplicatii ale principiilor de drept comun relative la nulitatea contractelor. Nulitatea tranzactiei pentru eroare asupra obiectului in proces este una dintre acestea.
Instanta de apel a analizat numai efectele relative ale contractului de tranzactie, fara a cerceta aspectele legalitatii acesteia, asa cum indirect a solicitat reclamantul.
De altfel, atat din cuprinsul tranzactiei, cat si in decizia nr. 172 din 4 noiembrie 2003, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, nu sunt analizate aspectele legate de dreptul de proprietate asupra imobilelor. Acestea se impuneau, cu atat mai mult, cu cat partile tranzactiei convin asupra inlaturarii garantiei de evictiune pentru eventualele litigii cu fostii proprietari, dar si in raport cu obiectul litigiului de fata.
Chiar daca adevaratul proprietar ramane in afara operatiunii incheiate, care fata de aceasta este res inter alios acta, in momentul in care invoca nulitatea actului, se au in vedere interesele generale afectate, fata de care instantele sunt obligate a se pronunta, analizand aceste motive si nu trimitand la dezbaterea in cadrul unui alt proces.
Cu privire la motivele de incompatibilitate, incadrate de recurent in dispozitiile art. 304 pct. 1 si 2 C. pr. civ., acestea sunt neintemeiate.
Desi textele din legea procedurala relative la incompatibilitate sunt lacunare in privinta judecatorului care a luat parte la judecata aceleiasi pricini, dar nu a dezbatut fondul, jurisprudenta, constant a statuat ca dispozitiile art. 24 C. pr. civ. au in vedere hotararea prin care s-a dezlegat fondul litigiului.
Asa fiind, in temeiul dispozitiilor art. 313 C. pr. civ., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat impotriva deciziei nr. 145 din 16 noiembrie 2005 si a trimis cauza spre rejudecare, instanta de rejudecare s-a conformat dispozitiilor date.
Interesant
