Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prin Declaratia de la Maastricht , din 10 decembrie 1991, statele membre ale Uniunii Europei Occidentale (UEO) au invitat tarile europene care erau membre ale NATO, dar nu si ale Uniunii Europene, sa devina membri asociati ai UEO.
Nu exista
autoritate de lucru judecat atunci cand prima
cerere a fost formulata de sindicatul salariatilor iar cea de-a doua de salariati personal pentru ca sindicatul nu reprezinta pe toti fostii salariati ai societatii ci numai pe
membri .
(Bankruptcy)
Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotatrari,constand in aprecierea eronata a continutului probelor si in stabilirea unor situatii de fapt care nu concorda cu realitatea, cu adevarul obictiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
A fost promulgat la 11.09.1865
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice
entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in
oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau
juridic si de modul de finantare.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice
entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in
oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau
juridic si de modul de finantare.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice
entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in
oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau
juridic si de modul de finantare.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
(Bankruptcy)
Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
In faliment nu isi gaseste aplicarea procedura de acordare a masurilor de protectie sociala prevazute de OUG nr. 98/1999 ci prevederile codului muncii si ale contractului colectiv de munca .
La data dizolvarii si intrarii in lichidare judiciara a angajatorului intervine incetarea de drept a contractului colectiv de munca, conform art. 245 lit. b din Codul muncii, pentru ca angajatorul isi restrange personalitatea juridica la operatiunile de lichidare, incat nu mai are capacitatea prevazuta de lege pentru a fi parte in acest contract . Contractele individuale de munca raman, insa, in continuare in derulare, pana ce lichidatorul emite deciziile de concediere sau pana la incetarea de drept, la data radierii societatii debitoare.
In consecinta se inregistreaza o diferenta in timp intre momentul incetarii de drept a contractului colectiv si momentul incetarii contractelor individuale de munca, prin manifestarea unilaterala de vointa a lichidatorului angajatorului.
Cu toate acestea, nu se poate aprecia ca salariatii societatii intrate in lichidare raman lipsiti de compensatiile prevazute de art. 67 din Codul muncii si determinate in mod concret in contractul colectiv de munca . Masura desfacerii contractului individual de munca este determinata tocmai de incetarea de drept a contractului colectiv de munca, avand aceeasi cauza, si anume dizolvarea si intrarea in lichidare judiciara a angajatorului, chiar daca cele doua contracte inceteaza la momente diferite.
Prin sentintele pronuntate in dosarele nr. 530/F/2005 - 645/F/2005 si 737/F/2005 - 764/F/2005, judecatorul sindic de la Tribunalul Gorj a admis cererile fostilor salariati privind acordarea platilor compensatorii ca urmare a concedierii colective de la debitoarea SC G. SA.
Impotriva acestor sentinte a declarat recurs creditoarea DGAMC Bucuresti, iar Curtea de Apel Craiova - SECTIA Comerciala a casat hotararile atacate pentru necitarea acestei creditoare, iar in rejudecare toate cererile fostilor salariati s-au conexat, solutionandu-se prin sentinta nr. 748 din 22.09.2006, pronuntata in dosarul nr. 93/4/F/2005, prin care s-a dispus acordarea platilor compensatorii conform art. 130 din contractul colectiv de munca pe anul 2005.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs lichidatorul pentru debitoare si creditoarea DGFP GORJ.
Recursurile sunt nefondate.
Ca urmare, Curtea examineaza cauza prin prisma motivelor de nelegalitate conform art. 304 pct. 9 C. p. civ., iar celelalte aspecte de nelegalitate si netemeinicie invocate se analizeaza potrivit dispozitiilor art. 3041 C. p. civ.
Astfel, se retine ca in cauza nu exista autoritate de lucru judecat, nefiind intrunita tripla identitate prevazuta de art. 1.201 C. civ., in conditiile in care nu exista identitate de parti, deoarece prin sentinta nr. 1194 din 22.11.2005, pronuntata de judecatorul sindic de la Tribunalul Gorj in dosarul nr. 93/3/F/2005, s-au solutionat cererile formulate de SINDICATUL LIBER G. SA si SINDICATUL SALARIATILOR G. SA, sindicate ce nu reprezinta pe toti fostii salariati ai societatii debitoare.
Pe fond, se retine ca in speta nu sunt intrunite conditiile si, prin urmare nu isi gaseste aplicarea nici procedura de acordare a masurilor de protectie sociala prevazute de OUG nr. 98/1999, ce se aplica exclusiv salariatilor incadrati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata disponibilizati prin concedieri colective efectuate in procesele de restructurare, reorganizare, inchidere operationala partiala sau totala a activitatii, privatizare sau lichidare, de catre societati comerciale, companii nationale, societati nationale, precum si regii autonome ori alte unitati aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati si institutii finantate din fonduri bugetare si extrabugetare, la care statul este actionar, cuprinse in programe de restructurare aprobate.
Ca urmare, judecatorul sindic a apreciat in mod just ca drepturile salariatilor SC G. SA la plati compensatorii se analizeaza in raport de normele dreptului comun in materie, si anume de dispozitiile Codului muncii, precum si in raport de clauzele contractului colectiv de munca .
In aceste conditii, se retine ca potrivit art. 55 din Codul muncii, contractul individual de munca poate inceta: de drept, ca urmare a acordului partilor, sau ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti.
Art. 56 lit. c din Codul muncii (in vigoare la data emiterii deciziilor analizate) prevede drept cauza a incetarii de drept a contractului individual de munca dizolvarea angajatorului persoana juridica, iar ca moment al incetarii, data la care persoana juridica isi inceteaza existenta.
Data incetarii existentei societatii comerciale este, asa cum corect a retinut judecatorul sindic, data radierii din registrul comertului, deoarece pe toata durata lichidarii personalitatea juridica a debitoarei se pastreaza, chiar daca are caracter restrans la operatiunile lichidarii, potrivit art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, lege speciala, ce se aplica prioritar fata de normele cu caracter general ale Decretului nr. 31/1954.
In speta, insa, nu a operat incetarea de drept, prin efectul legii si fara manifestarea de vointa a partilor, la data radierii SC G. SA din registrul comertului, ci incetarea ca urmare a manifestarii unilaterale de vointa a lichidatorului angajatorului, prin emiterea deciziilor de desfacere a contractelor de munca .
Cu privire la caracterul neimputabil al concedierilor, judecatorul sindic a retinut in mod corect ca ori de cate ori contractul individual de munca inceteaza pentru motive care nu tin de persoana salariatului, respectiv desfiintarea locului de munca urmare a dificultatilor economice, transformarilor economice sau reorganizarii activitatii, fara ca legea sa distinga cu privire la posibilele cauze ale dificultatilor economice, acesta poate beneficia de compensatiile prevazute in contractul de munca, potrivit dispozitiilor art. 65- art. 67 din Codul Muncii.
Totodata, in considerentele hotararii atacate, s-a retinut in mod just caracterul colectiv al concedierii, conform prevederilor art. 68 din Codul muncii, potrivit carora prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, dispusa din unul sau mai multe motive dintre cele prevazute la art. 65 alin. (1), a unui numar de:
a) cel putin 5 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
Prin urmare, in cauza, isi gasesc aplicarea prevederile art. 130 din contractul colectiv de munca incheiat de SC G. SA, potrivit carora, in cazul concedierilor pentru motive care nu tin de persoana salariatului, determinate de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii se acorda plati compensatorii astfel: 6 salarii tarifare medii pe intreprindere pentru salariatii cu vechime sub 5 ani, 9 salarii tarifare medii pe intreprindere pentru salariatii cu vechime intre 5 ani si 15 ani si 12 salarii tarifare medii pe intreprindere pentru salariatii cu vechime peste 15 ani si se constata ca legea nu conditioneaza dreptul fostilor salariati la plati compensatorii de calcularea concreta a cuantumului despagubirilor in fiecare dintre declaratiile de creanta .
Legea nr. 85/2006 a intrat in vigoare dupa concedierea colectiva analizata in speta, dar dispozitiile art. 86 alin. 6 din legea insolventei, invocate in aparare de catre lichidatorul judiciar, sunt relevante sub aspectul examinat. Textul demonstreaza insa, contrar celor sustinute de reprezentantul recurentei debitoare, ca legiuitorul a inteles ca in procedura simplificata, precum si in cazul intrarii in faliment in procedura generala, sa nu mai prevada necesitatea parcurgerii procedurii de concediere colectiva (ca unica derogare de la Legea nr. 53/2003 - Codul muncii), exceptie de la dreptul comun justificata de urgenta masurii desfacerii contractelor individuale de munca in procedura insolventei. Exceptia este de stricta interpretare si nu se extinde cu privire la drepturile salariatilor concediati la compensatiile cuvenite conform legii ori contractului colectiv de munca aplicabil.
Cat priveste contractul colectiv de munca, este de necontestat ca la data dizolvarii si intrarii in lichidare judiciara a angajatorului intervine incetarea de drept, asa cum prevede art. 245 lit. b din Codul muncii, pentru ca angajatorul isi restrange personalitatea juridica la operatiunile de lichidare, astfel incat nu mai are capacitatea prevazuta de lege pentru a fi parte in contractul colectiv de munca .
Contractele individuale de munca raman, insa, in continuare in derulare, pana ce lichidatorul emite deciziile de concediere sau pana la incetarea de drept, la data radierii societatii debitoare.
Ca urmare, in toate cazurile, se inregistreaza o diferenta in timp intre momentul incetarii de drept a contractului colectiv si cele ale incetarii contractelor individuale de munca, prin manifestarea unilaterala de vointa a lichidatorului angajatorului.
Cu toate acestea, nu se poate aprecia ca salariatii societatii intrate in lichidare raman lipsiti de compensatiile prevazute de art. 67 din Codul muncii si determinate in mod concret in contractul colectiv de munca .
Desfacerea contractului individual de munca nu a putut interveni simultan cu incetarea contractului colectiv, deoarece legea a prevazut obligatia angajatorului de a respecta termenul de preaviz pentru incetarea contractului individual de munca .
Masura desfacerii contractului individual de munca este, insa, determinata tocmai de incetarea de drept a contractului colectiv de munca, avand aceeasi cauza, si anume dizolvarea si intrarea in lichidare judiciara a angajatorului, chiar daca cele doua contracte inceteaza la momente diferite.
Fata de considerentele expuse, Curtea constatand ca judecatorul sindic a pronuntat o hotarare legala si temeinica, va respinge recursurile ca nefondate, potrivit dispozitiilor art. 312 alin. 1 C. p. civ.
Interesant
