Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
In cazul in care, in urma unui control al Curtii de Conturi, se stabileste
obligatia primarului de a recupera anumite drepturi salariale platite personalului contractual, considerate a fi fost acordate in mod nelegal, primarul nu poate emite decizii de imputare pentru recuperarea acestor sume, o astfel de procedura nemaifiind permisa de
Codul muncii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
(Overhead)
Cheltuieli suportate de catre o companie care nu au legatura directa cu producerea ori cu vanzarea produselor sau serviciilor sale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Clauze ce apar in cadrul unui antecontract, fiind cele prin care partile promitente convin ca, in temeiul promisiunii sinalagmatice asumate - si in considerarea viitoarei perfectari a contractului promis -
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Inainte de deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana , Comisia evalueaza legislatia fiecarui stat candidat, pentru a stabili un program de lucru si pentru a defini pozitiile de negociere.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Inscris (cambie, bilet la ordin, cec, etc.) emis de catre o banca sau o institutie de credit, care confera detinatorului sau
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Termen care defineste creanta
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prin cererea inregistrata sub nr. 1462/88/2009 la Tribunalul Tulcea, reclamantii M.G. s.a. au formulat contestatie impotriva dispozitiilor de imputare nr. 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191 si 192 emise de Primarul Comunei Greci la data de 22.05.2009.
In motivare, s-a aratat ca intre Sindicatul Salariatilor din Administratia Publica Locala a€“ grupa sindicala Greci si Primaria comunei Greci a fost incheiat un contract colectiv . Acesta a fost inregistrat la Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Tulcea.
S-a aratat ca in contractul colectiv de munca, partile au stabilit acordarea de drepturi speciale pentru refacerea capacitatii de munca, asigurarea unei tinute decente si asigurarea unei imagini corespunzatoare in raport cu publicul si institutiile cu care colaboreaza functionarii publici si personalul contractual din cadrul institutiei.
Consiliul local al comunei Greci, parte in Contract/Acord colectiv de munca a prevazut ca sumele necesare acestor drepturi se suporta din bugetul local, incluzand aceste cheltuieli bugetare.
Au mentionat reclamantii ca, in cauza, paratul a dat o interpretare gresita art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 care arata ca a€˛Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legalea€¯ emitand in sarcina lor dispozitiile de imputare, urmarind recuperarea sumelor de bani reprezentand drepturi speciale incasate in anul 2007.
S-a subliniat ca paratul a denaturat astfel intelesul art. 12, ca si Camera de Conturi, de altfel, si nu a observat adevaratul sens al textului invocat si anume ca in contractul/acordul colectiv de munca nu pot fi negociate acele drepturi a caror acordare si al caror cuantum sunt deja stabilite de catre lege .
S-a mentionat ca a da o interpretare art. 12 din Legea nr. 130/1996 inseamna a lipsi de continut dreptul la negociere al partilor din contractul sindical si a lasa neobservat principiul ca a€˛ceea ce nu este interzis de lege, este permisa€¯.
Au aratat reclamantii ca, in mod corect, art.12 din Legea nr. 130/1996 precizeaza ca in contractele colective, nu se pot negocia drepturile deja stabilite prin acte normative, cum sunt: salariul de baza, sorul de vechime, indemnizatia de conducere, sporul de noapte, si lasa la dispozitia partilor contractante din C.C.M. posibilitatea de a negocia si insera alte drepturi care nu sunt reglementate de lege, care nu sunt interzise de lege negocierii partilor.
S-a mai invederat ca, potrivit acordului colectiv de munca incheiat pentru anul 2008 si inregistrat la D.M.S.S.F. Tulcea, functionarilor publici li se acorda lunar drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii, si securitatii muncii in cuantum de 200 lei neimpozabili, incepand cu luna semnarii acordului de catre ambele parti.
Reclamantii au aratat ca, in acelasi contract, se stipuleaza ca, pentru o tinuta decenta a functionarilor publici si asigurarea unei imagini corespunzatoare in raport cu publicul si institutiile cu care colaboreaza, acestia beneficiaza de diferite sume pentru achizitionarea tinutei (vestimentatiei) neimpozabili, pe semestru, in cazul functionarilor publici ce ocupa functii publice de conducere, ca si pentru functionarii publici cu studii superioare ce ocupa functii publice de executie, precum si pentru functionarii publici cu studii medii ce ocupa functii publice de executie.
Au aratat reclamantii ca este de subliniat ca art.1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 stipuleaza ca a€˛un contract colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala pe de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate ori prin alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea€¦a€¯, iar clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si conditiile prevazute de lege .
De asemenea, au precizat ca, in conformitate cu art. 12 alin. 1 din acelasi act normativ, contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare, insa prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale, aceleasi dispozitii fiind cuprinse si in art. 3 alin. 2 din contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007-2010.
S-a subliniat ca, interpretand per a contrario dispozitiile legale mentionate, rezulta ca prin contractele/acordurile colective de munca pot fi negociate, clauzele referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum nu sunt stabilite prin dispozitii legale.
Pe de alta parte, s-a aratat ca, folosind acelasi principiu in interpretarea prevederilor art. 3, alin. 3, din contractul colectiv de munca unic la nivel national, precum si ale art. 82 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, potrivit cu care contractele colective de munca nu pot contine clauze de munca incheiate la nivel superior, se impune concluzia ca se pot negocia clauze care sa acorde salariatilor mai mult decat s-a prevazut in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.
In acelasi sens sunt si prevederile art. 238 alin. 3 din Codul Muncii, cu care se completeaza Legea nr. 188/1995, care statueaza ca, la incheierea contractului colectiv de munca, dispozitiile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.
In aceste conditii, au invederat reclamantii ca acordarea drepturilor speciale nu este nelegala din moment ce nu exista un text de lege care sa o interzica, ci, dimpotriva, drepturile stabilite prin lege constituie un minim dincolo de care, in raporturile juridice dintre partile sociale, intervine principiul liberei negocieri .
In aparare, contestatorii au depus la dosar copii xerox dupa urmatoarele inscrisuri: dispozitiile nr. 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191 si 192 emise de Primarul Comunei Greci la data de 22.05.2009, adresa nr. 2947/18.06.2009; adresa nr. 482/2 februarie 2009, nr. 634/11.02.2009 si nr. 4832/19.10.2009.
Prin sentinta civila nr. 1955/21.10.2009, pronuntata de Tribunalul Tulcea, s-au admis contestatiile formulate si, in consecinta, au fost anulate deciziile nr. 170-192 din 22 mai 2009 emise de primarul comunei Greci, ca nelegale.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in esenta urmatoarele:
Asa dupa cum rezulta din adresele emise de Primaria Comunei Greci, contestatorii au calitatea de personal contractual, in cadrul Primariei Comunei Greci.
Prin emiterea dispozitiilor nr. 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191 si 192 din data de 22.05.2009, emise de primarul Comunei Greci, contestatorilor mai sus mentionati le-au fost imputate diverse sume de bani, reprezentand drepturi speciale acordate conform Acordului/contractului colectiv de munca inregistrat la D.M.S.F. Tulcea sub nr. 3927/05.03.2007 si Acordului colectiv si Contractului colectiv de munca inregistrat la D.M.S.F. Tulcea sub nr. 7009/18.03.2008.
Potrivit art.270 alin.1 din Codul muncii: a€˛Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.a€¯
Este inlaturata astfel raspunderea materiala reglementata anterior de vechiul Cod al muncii prin art.102 a€“ 110.
Numai in cadrul raspunderii patrimoniale, salariatul care a produs o paguba angajatorului va fi obligat cu bunurile apartinand patrimoniului sau, in primul rand cu salariul sau, sa acopere acel prejudiciu, reintregind astfel patrimoniul afectat al angajatorului, in situatia indeplinirii tuturor conditiilor specifice acestui tip de raspundere .
Impotriva acestei solutii a formulat recurs paratul.
In motivarea recursului s-au aratat urmatoarele: deciziile de imputare contestate au fost emise ca urmare a controlului efectuat si a celor retinute in procesul - verbal nr. 722 din 08.05.2009 prin care s-a constatat acordarea nelegala a unor drepturi salariale prin contractul colectiv de munca, si in baza Deciziei nr.13/2009 emisa de Camera de Conturi Tulcea.
In dovedire s-au depus Decizia nr.13/2009 emisa de Camera de Conturi Tulcea si contractul colectiv de munca .
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a sustinerilor partilor, a prevederilor legale aplicabile si a probatoriului administrat in cauza, in conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constata ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In cauza, se pune problema legalitatii modalitatii de recuperare a sumelor pe care paratul le considera incasate necuvenit de catre reclamanti iar nu problema legalitatii drepturilor salariale a caror recuperare se urmareste.
In ceea ce priveste legalitatea deciziilor de imputare, se constata ca o astfel de procedura de recuperare a prejudiciului de la angajat nu mai este posibila dupa intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii a€“ aprobat prin Legea nr. 53/2003, nemaifiind prevazuta de lege .
In acest sens, trebuie avute in vedere prevederile exprese cuprinse in art.164 alin.(1) si (2) potrivit cu care a€˛nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de legea€¯ iar a€˛retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabilaa€¯.
Aceste prevederi legale exclud posibilitatea recuperarii pretinsului prejudiciu provocat angajatorului prin alte proceduri nereglementate de lege, cum ar fi procedura emiterii unei decizii de imputare, care isi gasea reglementarea in vechiul Cod al Muncii, in prezent abrogat.
Pentru acest motiv, deciziile de imputare emise de parat sunt nule, fiind lipsite de temei legal si contravenind dispozitiilor imperative ale art. 164 din Codul Muncii.
Fata de aceasta situatie, instanta nu are a verifica daca sumele a caror recuperare se urmareste de parat au fost sau nu acordate in mod legal, implicit daca au fost incasate in mod corect sau in mod necuvenit de salariati si, in consecinta, daca trebuie sau nu trebuie recuperate de la reclamanti.
De aceea, motivele invocate de recurent cu privire la motivatia pentru care a emis deciziile de imputare nu au relevanta in cauza si nu trebuie analizate. Indiferent de motivatia recurentului, astfel de decizii de imputare a unor pretinse prejudicii de la personalul contractual nu pot fi emise, contravenind art. 164 din Codul Muncii.
Fata de aceste considerente, in temeiul art.312 Cod.pr.civ., se va respinge recursul ca nefondat.
Interesant
