Exceptii. Puterea de lucru judecat si autoritatea de lucru judecat

Existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui proces cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea unei hotararii, sau cu putere de lucru judecat atunci cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza .

Prin cererea formulata la data de 7. 09. 2009, la Tribunalul Olt, reclamantii N.C, D.F, N.N, C.M, M.T, M.F., M.L, M.L au solicitat anularea dispozitiei nr. 2750/04.08.2009 emisa de primarul Municipiului Slatina prin care s-au acordat despagubirii pentru imobilul constructie si teren situat in Slatina,str. Pitesti nr. 5.
In motivarea cererii reclamantii au aratat ca anularea partiala a dispozitiei se impune pentru ca se poate dispune restituirea in natura a suprafetei de teren de 600 m.p. aferente imobilului, teren liber in prezent, nefiind afectat de investitii publice.
Parata a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia puterii de lucru judecat , avand in vedere faptul ca reclamantii s-au adresat anterior instantei cu cerere intemeiata pe dispozitiile Legii nr.10/2001 pentru restituirea in natura a imobilului situat in Slatina, compus din teren si constructie iar prin sentinta civila nr. 895/2007 ramasa definitiva, a fost respinsa , actiunea ce a avut ca obiect anularea dispozitiei nr. 1342/21.02.2007.
Prin sentinta civila nr.1096 din 16 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunlul Olt, in dosarul nr.3106/104/2009, s-a admis exceptia puterii de lucru judecat invocata de parata Primaria Municipiului Slatina si s-a respins actiunea .
A retinut prima instanta ca in urma notificarii adresata de reclamanti Primariei Mun.Craiova, prin care au solicitat restituirea terenului expropriat in suprafata de 600 mp., si masuri reparatorii in echivalent pentru constructiile demolate - s-a emis dispozitia nr.1342/2007 privind acordarea de despagubiri reclamantilor pentru intregul imobil.
Contestatia formulata impotriva acestei dispozitii, prin care reclamantii solicitau restituirea in natura a terenului, a fost respinsa de Tribunalul Olt prin sentinta civila nr.895/18.98.,2007, pronuntata in dosarul nr.1067/104/2007, ce a ramas definitiva prin neapelare.
A mai retinut instanta ca dispozitia contestata in speta reprezinta doar o completare a primei dispozitii pentru corectarea unei erori privitoare la suprafata constructiilor demolate si care nu schimba masurile dispuse si nici situatia de fapt stabilita anterior, astfel ca aspectele retinute prin hotararea judecatoreasca anterioara au putere de lucru judecat in prezenta cauza.
Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii, sustinand ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat intrucat nu exista tripla identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua pricini.
Apelantii au aratat in concret ca obiectul primului proces l-a constituit dispozitia nr.1342 din 21.02.2007, emisa de parata, pe cand in speta se contesta o dispozitie ulterioara cu nr.2750 din 04.08.2009.
Apelul este nefondat.
Prima instanta nu a retinut exceptia autoritatii de lucru judecat in prezenta cauza , cum eronat sustin apelantii, ci puterea de lucru judecat pe care o are in aceasta cauza sentinta civila nr.895 din 18.02.2007 a Tribunalului Olt, hotarare prin care s-a solutionat contestatia formulata de reclamanti impotriva primei dispozitii emisa de parata.
Prin acea actiune, reclamantii au solicitat anularea in parte a dispozitiei si restituirea in natura a terenului pretinzand ca nu este afectat de constructii ori de utilitati de interes public.
Actiunea a fost respinsa, instanta retinand ca nu este posibila restituirea in natura a terenului expropriat intrucat acesta este ocupat de blocurile si utilitatile publice realizate conform scopului exproprierii.
Prin actiunea de fata se cere anularea celei de a doua dispozitii (emisa de parata pentru corectarea unei erori materiale din cuprinsul primei dispozitii) cu aceeasi motivare, reclamantii sustinand ca este posibila restituirea in natura a terenului.
Or, dupa cum s-a aratat asupra imposibilitatii restituirii in natura a terenului, instantele au statuat prin hotarari irevocabile care nu pot fi ignorate ori nesocotite in prezenta cauza - pentru ca s-ar incalca puterea de lucru judecat.
Puterea de lucru judecat nu este reglementata in mod expres ca un efect al hotararii judecatoresti ci ca o prezumtie legala prin art.1200 pct.4 c.civ. si ca o exceptie procesuala - prin art.166 cod procedura civila.
Efectele puterii de lucru judecat prezinta un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, in sensul ca nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu.
In prezenta speta reclamantii nu mai puteau sa ceara restituirea in natura a terenului pentru care prin cele doua dispozitii emise de parata si contestate succesiv, li s-au acordat despagubiri atata timp cat prin hotararile date in litigiul anterior s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca intreaga suprafata a terenului expropriat este ocupata functional de blocuri de locuinte si de utilitati publice.
Lucrul judecat are mai multe efecte intre care exclusivitatea, care face sa nu fie posibil un nou litigiu daca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza dar si obligativitatea care face ca partile sa se supuna hotararii judecatoresti.
In considerarea acestor efecte ale puterii de lucru judecat, expresiile " putere de lucru judecat" si" nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui proces cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea hotararii, ceea ce nu-i valabil in speta sau cu putere de lucru judecat cand se invoca obligativitatea sa fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza - ipoteza invocata in speta.
Prin urmare, nu autoritatea de lucru judecat s-a retinut, ci puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti pronuntata anterior, prin care s-a statuat asupra situatiei terenului in discutie - iar aceasta exceptie a primit o corecta rezolvare din considerentele aratate mai sus.
Fata de aceste motive si in baza art.296 Cod pr. civ. se va respinge, ca nefondat, apelul.