Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Eventualele prestatii pentru asemenea clauze nu se cuvin automat prin simplul fapt ca o persoana exercita o anumita functie, ci ele trebuie stabilite prin negocierea partilor si inscrise in contractul individual de munca sau in CCM la nivel de
unitate .
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
A fost promulgat la 11.09.1865
Clauza de suspendare a fost introdusa in Tratatul asupra Uniunii Europene (Articolul 7) prin Tratatul de la Amsterdam.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Despagubiri banesti care se acorda prin hotarare judecatoreasca unei persoane pentru acoperirea prejudiciului cauzat de o alta persoana
A fost promulgat la 11.09.1865
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
A fost promulgat la 11.09.1865
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotatrari,constand in aprecierea eronata a continutului probelor si in stabilirea unor situatii de fapt care nu concorda cu realitatea, cu adevarul obictiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Clone fund)
Fond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posibil sa fi fost inchis din cauza dimensiunii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Clauza de suspendare a fost introdusa in Tratatul asupra Uniunii Europene (Articolul 7) prin Tratatul de la Amsterdam.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde:
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul sursa este o expresie intermediara fundamentala de realizare a programului ce reprezinta traducerea unor parti din materialului de conceptie pregatitor intr-un limbaj de programare folosind regulile gramaticale ale acelui limbaj. Nu este exprimat in limbaj natural, avand un aspect criptic pentru un neprofesionist in informatica dar coerent pentru specialisti.
(Hard dollars)
Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(Protective convenants)
Clauze in contractul obligatiunii care impun emitentului anumite obligatii cu scopul de a proteja detinatorii de obligatiuni.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Clauza de suspendare a fost introdusa in Tratatul asupra Uniunii Europene (Articolul 7) prin Tratatul de la Amsterdam.
A fost promulgat la 11.09.1865
Clauza de suspendare a fost introdusa in Tratatul asupra Uniunii Europene (Articolul 7) prin Tratatul de la Amsterdam.
Clauza contractuala, in contextul intelegerilor de impunere a marcii unice, intre
un furnizor si clientul sau (de exemplu, un detailist), autorizandu-l pe cel din
urma sa cumpere un produs de la alti furnizori, in conditii mai favorabile, in
afara de cazul in care furnizorul „exclusiv” accepta sa-i furnizeze produsul in
aceleasi conditii avantajoase.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Fara inscrierea lor in aceste doua acte si fara sa existe un act normativ care sa impuna obligatia acordarii acestor drepturi fara a fi inscrise in contractele respective acordarea acestora nu are nici un temei legal.
Prin sentinta nr. 2157/06.04.2009, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosar nr.2057/95/2009 s-a respins actiunea formulata de petentul N.I., impotriva intimatilor Consiliul Local Motru, Primaria Motru, Primarul orasului Motru.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut :
Petentul este angajat in cadrul Primariei Motru ca sofer la Directia Economica.
Conform prevederilor art.25 si 26 din Codul Muncii prin clauza de mobilitate, partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca .
In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura .
Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca .
Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese .
Deosebit de remuneratia de baza astfel stabilita, in considerarea specificului muncii si a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, in temeiul art.25 si 26 din Codul Muncii, salariatul poate negocia prestatii suplimentare in bani reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Potrivit art.155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri .
Salariul, astfel cum este definit in art.155 din Codul muncii, este negociat intre parti cu ocazia incheierii contractului individual de munca .
Aceste doua sporuri de confidentialitate si mobilitate nu au caracter obligatoriu pentru angajator, ci pot fi negociate cu ocazia incheierii contractului de munca .
Ca urmare, nu exista o obligatie legala sau conventionala a angajatorului de acordare a celor doua sporuri, care sa fie adusa la indeplinire prin intermediul unei hotarari judecatoresti.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul N. I. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie .
In motivarea recursului reclamantul a aratat ca instanta de fond nu a tinut cont de sustinerile sale, intrucat potrivit fisei postului, a Legii 53/2003 si a contractului de munca este raspunzator pentru nerespectarea confidentialitatii informatiilor care nu au caracter public.
Desi, chiar daca nu exista expres o clauza de confidentialitate in contractul individual de munca, exista obligatii pe care angajatorul i le impune in acest sens.
In cazul sporului de mobilitate este aceeasi situatie. Prin fisa postului este obligat sa mearga pe teren, deoarece ca sofer nu isi desfasoara activitatea intr-un loc stabil, ci este obligat sa se deplaseze, atat in judet cat si in tara.
Instanta nu a tinut cont de faptul ca toti colegii sai au castigat aceste drepturi in instanta, fiind singurul care nu a obtinut sporurile solicitate.
In drept, recursul a fost intemeiat pe prev. art.299-316 C.pr.civila.
Legali citati intimatii nu au depus intampinare la dosar.
Examinand sentinta, prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu, in conformitate cu dispoz. art.3041 Curtea a retinut urmatoarele :
Recurentul reclamant este angajat in cadrul Primariei municipiului Motru avand functia de muncitor III - sofer.
Avandu-se in vedere ca recurentul este sofer in cadrul Primariei, specificul muncii acestuia implica deplasari permanente ale salariatului, mentiunea in acest sens din fisa postului nu constituie clauza de mobilitate.
In ceea ce priveste sporul de mobilitate si confidentialitate, se retine ca in temeiul art. 25 si 26 din Codul muncii, reclamantul poate negocia prestatii suplimentare in bani reprezentand clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate.
Reiese deci, in mod evident, ca eventualele prestatii pentru asemenea clauze nu se cuvin automat prin simplul fapt ca o persoana exercita o anumita functie, ci ele trebuie stabilite prin negocierea partilor si inscrise in contractul individual de munca sau in CCM la nivel de unitate . Fara inscrierea lor in aceste doua acte si fara sa existe un act normativ care sa impuna obligatia acordarii acestor drepturi fara a fi inscrise in contractele respective acordarea acestora nu are nici un temei legal.
Se retine ca reclamantii nu au prevazute in contractele individuale de munca sau in fisa postului astfel de clauze . Din acest punct de vedere sustinerea recurentului in sensul ca i se cuvin deoarece si ceilalti colegi beneficiaza de ele este nefondata.
In fisa postului se mentioneaza la rubrica "responsabilitati" ca recurentul raspunde de pastrarea secretului de serviciu, ceea ce reprezinta obligatia legala de confidentialitate prevazuta de art.39 alin.2 lit. f din Codul muncii, obligatie ce incumba oricarui salariat in derularea raportului de munca si care nu trebuie confundata cu clauza de confidentialitate prevazuta de art.26 din Codul muncii.
Astfel, in temeiul obligatiei legale de confidentialitate, salariatul este tinut de respectarea secretului de serviciu, in vreme ce clauza de confidentialitate vizeaza o sfera mai larga de informatii. Prin clauza de confidentialitate se stabilesc informatiile suplimentare in legatura cu care salariatul trebuie sa se abtina de la divulgare, in plus fata de cele care fac deja obiectul obligatiei legale de confidentialitate.
Pentru considerentele expuse, constatand ca sentinta atacata este una legala si temeinica, in baza art. 312 Cod proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
Interesant
