Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cererea de
sesizare a Curtii Constitutionale poate fi respinsa numai atunci cand
exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat este contrara prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala; mijloace de aparare invocate in cursul procesului penal, constand in stari de fapt sau de dretpt , susceptibile sa puna capat sau sa intrerupa cursul judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Prin urmare, in solutionarea unei cereri de sesizare a Curtii Constitutionale, instanta de judecata este competenta sa verifice exclusiv indeplinirea conditiilor prevazute expres si limitativ in art. 29 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, si anume daca exceptia de neconstitutionalitate priveste o lege sau o ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare care are legatura cu solutionarea cauzei, daca este ridicata de persoanele in drept si daca prevederile legale care formeaza obiectul exceptiei nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
In cazul admiterii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, judecata nu se suspenda pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate.
Prin incheierea din 4 octombrie 2010, Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, a respins, ca inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate invocate de inculpatul C.L.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
La termenul de judecata din 4 octombrie 2010, inculpatul C.L. a invocat exceptia de neconstitutionalitate a urmatoarelor dispozitii legale: O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002 in raport cu dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie; art. 1 alin. (1) si alin. (31), art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 134/2005 (aprobata prin Legea nr. 54/2006) in raport cu dispozitiile art. 132 alin. (1) din Constitutie; art. 151 din O.U.G. nr. 43/2002 introdus prin art. IV pct. 11 din O.U.G. nr. 24/2004 in raport cu dispozitiile art. 21 alin. (3), art. 28, art. 115 alin. (4) si (6) si art. 131-132 din Constitutie, precum si art. 6 paragraf 1 si art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; art. 911 - art. 916 C. proc. pen. in raport cu dispozitiile art. 21 alin. (3) si art. 28 din Constitutie, precum si art. 6 paragraf 1 si art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; Titlul XVII intitulat ``Modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statului magistratilor`` si art. I pct. 80 din Legea nr. 247/2005 de modificare a art. 53 din Legea nr. 303/2004.
Instanta de fond a constatat ca textele de lege a caror neconstitutionalitate a fost invocata nu sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, neavand legatura cu fondul ei, ceea ce face inutila trimiterea exceptiilor, spre competenta rezolvare, la Curtea Constitutionala.
In legatura cu neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 91 ind. 1 - art. 91 ind. 6 C. proc. pen., s-a aratat ca aceasta a fost examinata de Curtea Constitutionala in mai multe decizii, astfel ca nu se mai impune o noua sesizare a Curtii pentru a nu afecta obligativitatea deciziei initiale de respingere si principiul celeritatii procesului penal.
In consecinta, exceptiile de neconstitutionalitate invocate de inculpat prin aparatorul ales au fost considerate inadmisibile si respinse ca atare si, implicit, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.
In termen legal, impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul C.L., care a sustinut ca instanta de fond a respins in mod gresit exceptiile de neconstitutionalitate ca inadmisibile, substituindu-se, astfel, instantei de control constitutional.
A solicitat admiterea recursului si, pe fond, sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptiile ridicate. Totodata, a solicitat suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, avand in vedere ca acestea au fost invocate anterior abrogarii alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, situatie in care se impune a se face aplicarea legii mai favorabile.
Examinand recursul atat prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, in conformitate cu dispozitiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:
Din continutul dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 rezulta fara echivoc ca instanta in fata careia a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate poate respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale in vederea solutionarii acesteia numai atunci cand exceptia este inadmisibila, intrucat este contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3).
Asa fiind, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, potrivit legii, in solutionarea unei cereri de sesizare a Curtii Constitutionale, instanta de judecata este competenta sa verifice doar indeplinirea conditiilor prevazute expres si limitativ in art. 29 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, respectiv daca exceptia de neconstitutionalitate priveste o lege sau o ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare care are legatura cu solutionarea cauzei; daca este ridicata de persoanele in drept si daca prevederile legale care formeaza obiectul exceptiei nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
Instanta de fond a examinat relevanta si pertinenta cererii de sesizare a Curtii Constitutionale si a ajuns la concluzia ca textele atacate nu sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, neavand legatura cu fondul ei.
In consecinta, instanta de fond a respins ca inadmisibile exceptiile de neconstitutionalitate invocate in loc sa se pronunte doar asupra cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, subrogandu-se astfel atributiilor exclusive ale acesteia.
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca exceptiile de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 134/2005, art. 1 alin. (1) si alin. (31) si art. 4 din O.U.G. nr. 134/2005, art. 151 din O.U.G. nr. 43/2002 si art. 91 ind. 1 - art. 91 ind. 6 C. proc. pen. intrunesc conditiile de admisibilitate prevazute in art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
Este vizata neconstitutionalitatea unei ordonante - O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002 - si a unor texte de lege din aceste acte normative care au legatura cu solutionarea cauzei, inculpatul fiind trimis in judecata pe baza actelor de urmarire penala efectuate de Directia Nationala Anticoruptie, in competenta configurata prin O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002.
La dosarul cauzei, exista dovezi privind efectuarea de catre organele de urmarire penala a unor interceptari si inregistrari audio/video efectuate in baza dispozitiilor art. 91 ind. 1 - art. 91 ind. 6 C. proc. pen., texte de lege a caror constitutionalitate este contestata.
Niciuna dintre aceste prevederi legale nu a fost declarata neconstitutionala printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
Opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la aceste exceptii de neconstitutionalitate ridicate de inculpatul C.L. este ca dispozitiile textelor de lege criticate nu contravin dispozitiilor art. 115 alin. (4) si (6), art. 131 - 132, art. 21 alin. (3) si art. 28 din Constitutie .
Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate invocata a Titlului XVII intitulat ``Modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor`` si a art. I pct. 80 din Legea nr. 247/2005 de modificare a art. 53 din Legea nr. 303/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca dispozitiile legale aratate nu au legatura cu solutionarea cauzei, astfel ca nu poate face obiectul sesizarii Curtii Constitutionale.
Fata de cele ce preced, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie va admite recursul declarat de inculpatul C.L., va casa incheierea atacata si, rejudecand, in temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, va admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002, in ansamblu, art. 1 alin. (1) si alin. (31), art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002, art. 151 din O.U.G. nr. 43/2002 introdus prin art. IV pct. 11 din O.U.G. nr. 24/2004, art. 91 ind. 1 - art. 91 ind. 6 C. proc. pen.
In cauza nu se impune suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, intrucat modificarea normelor de procedura continute in dispozitiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este de imediata aplicabilitate, indiferent de momentul la care s-a sustinut exceptia .
In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de inculpat, a casat incheierea atacata si, rejudecand, a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate, dispunand sesizarea Curtii Constitutionale.
Nota: In urma republicarii Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale in M. Of. nr. 807 din 3 decembrie 2010, dispozitiile art. 29 alin. (6) se regasesc in art. 29 alin. (5).
Interesant
