Societatea GEMO, un supermarket francez care comercializeaza printre altele carne si produse pe baza de carne, a cerut administratiei franceze restitu

Situatia de fapt
Societatea GEMO, un supermarket francez care comercializeaza printre altele carne si produse pe baza de carne, a cerut administratiei franceze restituirea sumelor platite ca taxa pentru achizitiile de carne pentru care trebuie sa plateasca impozite conform legii nationale. Acesta taxa este instituita pentru a finanta serviciul public francez de colectare si eliminare a cadavrelor de animale si a deseurilor abatoarelor, care este gratuit pentru crescatorii de animale cat si pentru cei care detin abatoare.
Refuzandu-i-se restituirea acestor sume, GEMO a introdus recurs in fata Tribunalului administrativ din Dijon, care a decis ca sistemul instituit de legea franceza constituie un ajutor de stat in sensul dreptului comunitar. Ministerul Economiei si Finantelor a atacat aceasta decizie si, prin urmare, tribunalul a cerut CJCE sa decida daca aceasta taxa este echivalenta cu un ajutor de stat in sensul dreptului comunitar.

Dreptul aplicabil
Art. 87 TCE � privind ajutoarele acordate de catre stat

Solutia si principiile degajate de CJCE
Curtea precizeaza care sunt ajutoarele de stat incompatibile cu dreptul comunitar:
1. cele care sunt acordate direct sau indirect din resursele de stat sau din cele impuse de stat;
2. ajutoarele care usureaza sarcinile ce greveaza in mod normal bugetul unei intreprinderi;
3. ajutoarele care impiedica libera concurenta si favorizeaza �anumite intreprinderi sau anumite produse� in detrimentul altora;
4. ajutoarele ce pot afecta schimburile intre statele membre;
Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ.
Faptul ca activitatea de ecarisaj este intreprinsa de firme private nu inlatura caracterul de ajutor de stat, pentru ca initiatorii acestui regim sunt autoritatile publice .
Curtea constata de asemenea ca sarcina financiara privind eliminarea cadavrelor de animale si a deseurilor abatoarelor ar trebui considerata ca fiind un cost inerent activitatii economice pentru crecatorii de animale si detinatorii de abatoare, si de care sunt scutiti prin instituirea acestui regim de catre autoritatilor de stat . Este vorba despre un avantaj economic susceptibil de a impiedica mecanismul liber al concurentei, chiar daca de acest avantaj beneficiaza si alte societati, de exemplu gradinile zoologice, principalii beneficiari raman producatorii. In consecinta este indeplinita conditia selectivitatii anumitor producatori/produse in detrimentul altora.
Pe de alta parte prin aceasta masura este afectat si pretul carnii, care devine astfel mai competitiva pe piata comunitara, favorizand exporturile franceze de carne si afectand schimburile intracomunitare.
In consecinta regimul francez trebuie sa fie calificat ca fiind un ajutor de stat in sensul dreptului comunitar.

Evaluare
a) Cazul precizeaza elementele ce trebuie analizate pentru a califica o anumita masura ca fiind ajutor de stat . Pentru Romania prezinta interes cunoasterea modului de abordare a acestui tip de masuri de catre Curte in vederea adaptarii corespunzatoare a legislatiei interne din domeniu .
b) Definitia ajutorului de stat consacrata de articolul 87 TCE a fost preluata in articolul 2 al Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, prin modificarile aduse de Legea 603/2003.
Cu toate acestea, va trebui sa se examineze daca reglementarea ajutorului de stat � in special articolul 2 alin. (4) din Lege, acopera solutia jurisprudentiala la care a ajuns Cutrea, in sensul ca o masura constituie ajutor de stat incompatibil cu acquis-ul comunitar chiar daca se realizeaza prin intermediul unor intreprinderi private.