Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala. Sechestrul se poate lua in cursul procesului penal de catre procuror sau de instanta de judecata
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sechestrul instituit de
organele de urmarire penala sau de
instanta penala nu poate fi ridicat decat prin contestarea masurii asiguratorii in procesul penal, in conformitate cu dispozitiile art. 168 alin.1 Cod procedura penala, contestatia putand fi formulata oricand.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala. Sechestrul se poate lua in cursul procesului penal de catre procuror sau de instanta de judecata
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
(Bankruptcy)
Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala. Sechestrul se poate lua in cursul procesului penal de catre procuror sau de instanta de judecata
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Sunt procurorul si organele de cercetare penala, din care fac parte organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare penala speciala.
Potrivit art.168 alin.3 Cod procedura penala, numai dupa solutionarea definitiva a procesului penal, ridicarea se poate dispune potrivit legii civile, incat este inadmisibila solutionarea de catre instanta civila (in speta de judecatorul-sindic) a cererii de ridicare a sechestrului, inainte de solutionarea definitiva a procesului penal.
In cursul procedurii falimentului, lichidatorul poate cere instantei penale, in fata careia se afla procesul penal, ridicarea sechestrului instituit de organele de urmarire penala si poate valorifica bunurile numai dupa eventuala ridicare a masurii de indisponibilizare ori dupa solutionarea definitiva a procesului penal.
Prin sentinta comerciala nr. 1482 din 28 octombrie 2010, pronuntata de Tribunalul Dolj , prin judecator-sindic, s-a aprobat cererea lichidatorului AMT S. I. SPRL si s-a aprobat raportul privind fondurile obtinute din lichidarea averii debitoarei SC K. G. SRL si planul de distribuire intocmite la data de 7.10.2010. S-a dispus distribuirea sumelor conform planului. Totodata, s-a admis cererea de ridicare a sechestrului asigurator dispus prin ordonanta din 15.03.2005 si pus in aplicare prin procesul verbal de sechestru din 1.06.2005 asupra bunurilor imobile ale debitoarei, de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul nr.8719/3/2006, aflat pe rolul Tribunalului Dolj, in cursul urmaririi penale.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea DGFP DOLJ.
Recursul este fondat pentru urmatoarele motive:
In speta, sechestrul asigurator asupra bunurilor debitoarei in faliment a fost instituit prin ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 15.03.2005 in cursul urmaririi penale desfasurate in dosarul penal 8719/3/2006, aflat in prezent pe rolul Tribunalului Dolj.
Potrivit art.166 alin.3 Cod procedura penala, pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate.
Masura sechestrului are caracter temporar, pana la ramanerea definitiva a hotararii ce se pronunta in procesul principal si consta in indisponibilizarea bunurilor, pentru a se asigura creditorului posibilitatea de a executa hotararea ce urmeaza sa se pronunte cu privire la fondul drepturilor.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii de fond, sechestrul asigurator se transforma in sechestru definitiv, executoriu.
Vanzarea bunurilor sechestrate nu poate avea loc decat dupa obtinerea titlului executoriu.
Sechestrul instituit de organele de urmarire penala nu poate fi ridicat decat prin contestarea masurii asiguratorii in procesul penal, in conformitate cu dispozitiile art. 168 alin.1 Cod procedura penala, contestatia putand fi formulata oricand.
Numai dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangere impotriva aducerii la indeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestatie potrivit legii civile (art.168 alin.3 Cod procedura penala).
In aceste conditii, Curtea constata ca este inadmisibila solutionarea de catre instanta civila a cererii de ridicare a sechestrului instituit in procesul penal inainte de solutionarea definitiva a procesului penal.
Conform prevederilor art.446 Cod procedura penala, executarea dispozitiilor civile din hotararea penala se efectueaza potrivit legii civile.
In ipoteza in care proprietarul bunurilor sechestrate este supus procedurii insolventei, legea civila potrivit careia se va putea urmari silit incasarea creantei bugetare este legea speciala, deoarece conform dispozitiilor art. 36 din Legea nr.85/2006, orice alta actiune judiciara sau extrajudiciara pentru realizarea creantelor asupra debitorului supus procedurii insolventei sau bunurilor sale se suspenda de drept .
Prin urmare, valorificarea bunurilor sechestrate in procesul penal se va realiza de catre lichidator, iar distribuirea fondurilor obtinute se va face, de asemenea, potrivit dispozitiilor Legii nr.85/2006, ce se completeaza, in masura compatibilitatii, cu cele ale Codului de procedura civila, conform art.149 din Legea nr.85/2006.
Dispozitiile art. 53 din Legea nr.85/2006, cu modificarile aduse prin Legea nr.169/2010, nu reprezinta decat o aplicare a dispozitiilor generale ale art. 518 alin.3 si 4 din Codul de procedura civila, conform carora, de la data intabularii, imobilul adjudecat ca urmare a vanzarii silite ramane liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putandu-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Ipotecile si celelalte sarcini reale, precum si drepturile reale intabulate dupa notarea somatiei in cartea funciara se vor radia din oficiu, afara de acelea pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie mentinute.
Art. 53 din Legea nr.85/2006 nu face decat sa prevada explicit ca, urmare a instrainarii de catre administratorul judiciar sau lichidator, bunurile sunt dobandite libere de orice masuri asiguratorii, chiar daca acestea au fost instituite in procesul-penal si nicidecum ca masurile luate in procesul penal pot fi ridicate de instanta civila inainte ca instanta penala sa fi pronuntat o hotarare definitiva.
Ca urmare, interpretarea data de instanta de fond dispozitiilor art.53 din Legea nr. 85/2006 in sensul ca ar permite judecatorului-sindic sa ridice masura sechestrului instituit in procesul penal inainte de solutionarea procesului penal este gresita.
In masura in care se apreciaza ca derularea procedurii de lichidare a patrimoniului falitei impune, lichidatorul poate cere in procesul penal ridicarea sechestrului instituit de organele de urmarire penala in procesul penal si poate valorifica bunurile numai dupa eventuala ridicare a masurii de indisponibilizare ori dupa solutionarea definitiva a procesului penal.
Fata de considerentele expuse, Curtea constata ca se impune admiterea recursului si modificarea sentintei atacate in conformitate cu dispozitiile art.312 alin.3 Cod procedura civila, in sensul respingerii cererii de ridicare a sechestrului instituit in procesul penal.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei, nerecurate.
Interesant
