In sensul Codului vamal sunt considerate marfuri romanesti:
(Subsidiary)
Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Conform art. 323 Cod Penal, fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Situatia de fapt
M. Abatay si alti reclamanti, cetateni turci, avand domiciliul in Turcia sunt soferi in transportul international de
marfuri . Sunt salariatii unei firme turcesti,
filiala a unei societati din Germania. Cele doua societati importa in Germania
fructe din Turcia, pe care le transporta cu camioane inmatriculate in Germania.
Inainte de 1993 dreptul german prevedea ca personalul care lucreaza in transportul international pentru firme stabilite in Germania nu are nevoie de
permis de munca . Dupa aceasta data nu aveau nevoie de permis doar cei care lucrau pentru angajatorii stabiliti in strainatate, iar dupa 1996 doar in cazul in care vehiculul este inmatriculat in statul de
resedinta al angajatorului strain. In consecinta, dupa 1996 Oficiul pentru Ocuparea Fortei de Munca din Germania a refuzat sa le mai elibereze permise de
munca .
Dreptul aplicabil
Interpretarea art. 41, par.1 din Protocolul Aditional la Acordul de asociere a Turciei cu Comunitatea Europeana si art. 13 din decizia nr.1/80 a Consiliului de
Asociere .
Solutia si principiile degajate de
CJCE
Intre Turcia si Comunitatea Economica Europeana exista inca din 1963 un
Acord de asociere, completat in 1972 printr-un Protocol aditional. Decizia 1/80 a fost adoptata ulterior in cadrul acestui
acord . Decizia contine clauze de „standstill” prin care se interzice introducerea de noi restrictii in anumite domenii, inclusiv in ceea ce priveste libertatea de stabilire, libertatea prestarii de servicii si conditiile de acces al lucratorilor ce se gasesc pe teritoriul unuia din cele doua state in situatie legala.
Dupa opinia Curtii cetatenii turci pot invoca aceste prevederi pentru a inlatura reglementarile germane interne contrare.
Pe de alta parte, Curtea a retinut ca soferii turci, desi se afla in Germania in mod legal, nu petrec destul de mult timp pe teritoriul Germaniei pentru a se putea integra in acest
stat .
Deci aceasta
clauza poate fi invocata de o firma stabilita in Turcia care presteaza legal servicii intr-un stat membru, cat si de soferii turci care lucreaza pentru o astfel de firma.
In schimb Curtea a stabilit ca, pentru ca un prestator sa poata invoca aceasta
clauza de standstill trebuie ca serviciile sa fie destinate cetatenilor dintr-un alt stat membru, fapt ce nu se verifica in speta.
Evaluare
Din solutia Curtii se pot desprinde urmatoarele principii:
a) cetatenii statelor cu care Comunitatile au incheiat acorduri de asociere se pot
adresa Curtii pentru aplicarea drepturilor reglementate de aceste acorduri (care fac parte din acquis-ul comunitar);
b)
dreptul intern al statelor membre nu poate aduce atingere principiilor reglementate de Acordul de Asociere, in speta principiului liberei circulatii a serviciilor, similar celui reglementat de TCE.