1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prin cererea precizata inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamanta SC S. SRL a chemat in judecata pe parata SC E.S. SA solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa fie obligata sa-i puna la
dispozitie intreaga cantitate de 150.000 mc structura in vederea demolarii si sa fie obligata aceasta la plata de penalitati de intarziere in cuantum de 1.477.715 lei.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde:
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Care duce la desfiintarea unui contract.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(Overhead)
Cheltuieli suportate de catre o companie care nu au legatura directa cu producerea ori cu vanzarea produselor sau serviciilor sale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
(Overhead)
Cheltuieli suportate de catre o companie care nu au legatura directa cu producerea ori cu vanzarea produselor sau serviciilor sale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
(Overhead)
Cheltuieli suportate de catre o companie care nu au legatura directa cu producerea ori cu vanzarea produselor sau serviciilor sale.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Efectuarea de incasari si pe aceasta baza lichidarea obligatiilor de plata prin intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca prin contractul de prestari servicii din 2008 parata s-a obligat sa-i puna la dispozitie cantitatea de 150.000 mc structura in vederea demolarii, insa aceasta refuza nejustificat sa-si indeplineasca aceasta obligatie . Reclamanta a mai aratat ca nu-si poate desfasura activitatea .
Actiunea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 969 C. civ. si art. 46 C. com.
Parata SC E.S. SA a formulat cerere de aratare a titularului dreptului, drept detinut de Primaria Municipiului Hunedoara. In motivarea cererii, parata a aratat ca dreptul de emitere a autorizatiei nu-i apartine, acest atribut revenind Primariei Municipiului Hunedoara conform art. 63 alin. (5) lit. g) din Legea nr. 215/2001 iar acest fapt a fost adus la cunostinta reclamantei.
Parata SC E.S. SA, prin intampinare a invocat exceptia de netimbrare a capatului de cerere privind penalitatile, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata, exceptia de prematuritate a actiunii.
De asemenea, parata SC E.S. SA a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat rezilierea contractului din 2008 in baza pactului comisoriu de gradul IV.
Parata Primaria Municipiului Hunedoara prin intampinare, a solicitat respingerea cererii de aratare a titularului dreptului ca tardiv formulata si ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Instanta a analizat cu prioritate exceptiile invocate si a retinut urmatoarele:
-exceptia de netimbrare este neintemeiata intrucat reclamanta a achitat taxa judiciara de timbru;
-exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC E.S. SA este neintemeiata intrucat pretentiile solicitate de reclamanta decurg din contractul incheiat intre parti;
-exceptia de inadmisibilitate este neintemeiata intrucat motivele invocate privesc fondul cauzei;
-exceptia de prematuritate a fost apreciata intemeiata in parte, intrucat reclamanta a inregistrat cererea de chemare in judecata anterior datei fixata pentru conciliere si in acest fel nu a respectat prevederile art. 720 1 C. proc. civ.
-exceptia invocata de parata Primaria Municipiului Hunedoara a fost respinsa ca neintemeiata intrucat cererea de aratare a titularului dreptului a fost formulata o data cu intampinarea.
-exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei Primaria Municipiului Hunedoara a fost apreciata ca intemeiata intrucat Primaria nu are capacitate procesuala, neavand folosinta drepturilor sale pentru a sta ca parte in judecata;
-exceptia insuficientei timbrari a cererii reconventionale a fost apreciata ca intemeiata in raport de netimbrarea acesteia, in conditiile in care reprezentantul paratei a declarat ca intelege sa nu timbreze cererea reconventionala;
Prin sentinta nr. 1035/CA din 10 iunie 2009, Tribunalul Hunedoara, sectia comerciala si de contencios administrativ, a admis in parte actiunea formulata de reclamanta, a obligat parata sa puna la dispozitia reclamantei cantitatea de 150.000 mc structura; a respins ca prematur formulata cererea de obligare a paratei la plata penalitatilor de intarziere; a anulat ca insuficient timbrata cererea reconventionala; a respins cererea de aratare a titularului dreptului.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a apreciat ca potrivit art. 5.2 lit. d) din contractul incheiat intre parti, parata s-a obligat sa puna la dispozitia reclamantei o cantitate de structura in vederea demolarii. Obligatia de a obtine autorizatia de demolare incumba paratei in calitate de proprietar al supraedificatelor, conform art. 1 din Legea nr. 50/1991.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel parata SC E.S. SA Hunedoara si primarul municipiului Hunedoara.
Curtea de Apel Alba Iulia, sectia comerciala, prin decizia comerciala nr. 106/A din 27 noiembrie 2009 a anulat ca netimbrat apelul declarat de parata SC E.S. SA si a respins ca nefondat apelul declarat de parata Primaria Municipiului Hunedoara.
Apelul declarat de parata SC E.S. SA a fost anulat ca netimbrat, avand in vedere neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
In ceea ce priveste apelul declarat de parata Primaria Municipiului Hunedoara, Curtea l-a apreciat ca nefondat avand in vedere ca factura fiscala depusa pentru dovedirea cheltuielilor de judecata nu reprezinta document de plata justificativ pentru acordarea cheltuielilor de judecata .
De asemenea, Curtea nu a luat act de tranzactia intervenita intre SC E.S. SA si SC S. SRL intrucat tranzactia nu a fost insusita de una dintre partile in proces, respectiv Primaria Municipiului Hunedoara si se refera la alte dosare aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata Primaria Municipiului Hunedoara, in cadrul termenului legal, in temeiul motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in parte a deciziei recurata, in sensul admiterii apelului cu privire la acordarea cheltuielilor de judecata .
In motivarea recursului, parata a aratat ca prin intampinarea depusa la dosarul cauzei la instanta de fond a solicitat acordarea de cheltuieli de judecata, iar in intervalul dintre amanarea pronuntarii si pronuntarea deciziei a depus la dosar nota de cheltuieli . In dovedirea acestor cheltuieli s-a depus in xerocopie factura fiscala. Sustine ca nu a putut depune copia ordinului de plata pentru ca nu s-a aflat in posesia acestuia, la acel moment.
In continuare sustine ca in cuprinsul facturii fiscale este mentionat numarului contractului de asistenta juridica, acelasi numar fiind mentionat si pe delegatia de reprezentare . In aceste conditii contractul de asistenta este titlu executoriu intre partile care l-au incheiat.
Sustine ca nu exista nici o norma imperativa care sa impuna depunerea originalului inscrisului doveditor al cheltuielilor de judecata .
Recursul este nefondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:
Inalta Curte, va examina in raport de motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - invocat de catre recurenta - gresita aplicare a dispozitiilor art. 274 C. proc. civ.
Astfel, dispozitiile textului legal sus mentionat, reglementeaza un aspect al raportului juridic de drept procesual, textul stabilind ca ``Partea care cade in pretentiuni, va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata``. In cadrul acestui raport, instanta va determina cuantumul cheltuielilor de judecata, partea din vina careia s-a purtat procesul trebuind sa suporte cheltuielile facute justificat de partea castigatoare.
O componenta a cheltuielilor de judecata este constituita din onorariile de avocat, care se stabilesc pe baza reglementarii cuprinse in Legea nr. 51/1998.
Pentru a raspunde criticilor recurentei si pentru argumentarea solutiei pronuntata, Inalta Curte arata ca trebuie facuta o disociere intre raportul juridic civil, respectiv contractul de asistenta juridica, reglementat de Legea nr. 51/1995 si raportul juridic de drept procesual civil, reglementat de art. 274 C. proc. civ., raport in cadrul caruia trebuie solutionata problema lichidarii cheltuielilor de judecata .
Este adevarat ca raportul juridic dintre avocat si clientul sau (partile contractului de asistenta juridica) nu poate fi controlat in mod direct de catre nici un organ al statului, insa in situatia aplicarii dispozitiilor art. 274 C. proc. civ., acest raport nu este stinjenit in nici un mod, deoarece activitatea instantei nu stinjeneste executarea contractului de asistenta juridica -reglementat de Legea nr. 51/1995- ea fiind limitata la stabilirea cheltuielilor de judecata si nu la neacordarea onorariului avocatului.
In cadrul operatiei de determinare a cheltuielilor de judecata, instanta va analiza in ce masura cheltuielile facute de partea care a castigat procesul sunt justificate. Astfel, taxele judiciare se timbru, potrivit art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, fac dovada achitarii acestora numai in masura in care la dosarul cauzei a fost depus originalul sau copia conforma cu originalul a chitantei reprezentand taxa judiciara de timbru. In continuare, justificarea onorariilor expertilor se face tot prin depunerea la dosarului cauzei a originalului reprezentand chitanta prin care a fost achitat acest onorariu. In ceea ce priveste onorariile de avocat, acestea se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitantei reprezentand achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plata, insotite de un exemplar al facturii fiscale, care sa mentioneze numarul contractului de asistenta juridica sau numarul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Justificarea acestui rationament are in vedere ca in raport de actele justificative ale platilor efectuate, instanta va acorda cheltuielile de judecata, iar dispozitivul hotararii poate fi pus in executare silita in ceea ce priveste aceste cheltuieli . Deci, dreptul de creanta al partii careia i-au fost acordate cheltuieli de judecata este stabilit prin hotararea instantei, care va constitui inscris justificativ pentru partea care a avansat aceste cheltuieli .
Critica recurentei privind natura juridica a contractului de asistenta, care este titlu executoriu in ceea ce priveste cheltuielile de judecata, vizeaza raporturile dintre avocat si clientul sau, aceste sume putand fi recuperate prin intermediul executarii silite de la client, si nu au relevanta asupra situatiei de fata, in care aceste sume au fost achitate de client, dar nu au fost justificate in fata instantei.
Revenind la speta de fata, Inalta Curte constata ca pentru justificarea cheltuielilor reprezentand onorariu de avocat, recurenta a depus in fata instantei de fond o copie transmisa prin fax a facturii fiscale din 3 iunie 2009. In cadrul caii de atac a apelului, recurenta a depus in completarea cererii privind acordarea de cheltuieli aferente judecatii in fata instantei de fond, exemplarul roz al facturii fiscale sus mentionate. In sustinerea cererii de recurs, recurenta a depus copia ordinului de plata din 9 iunie 2009, prin care Municipiul Hunedoara a achitat catre aparatorul sau onorariul de avocat.
In raport de aceasta situatie de fapt, Inalta Curte constata ca in mod legal instanta de apel a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, ocazionate de prestatia avocatului in fata instantei de fond, in conditiile in care justificarea acestor cheltuieli a fost facuta initial cu o xerocopie a facturii fiscale, iar ulterior cu factura fiscala care potrivit anexei din Ordinul Ministerului Finantelor Publice din 2006, reprezinta document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a serviciilor prestate. Faptul ca in fata instantei de recurs a fost depusa copia ordinului de plata care atesta plata efectuata de catre Primaria Municipiului Hunedoara, nu poate conduce la schimbarea solutiei pronuntata in raport de aceasta cerere accesorie, intrucat controlul instantei de recurs are in vedere numai verificarea legalitatii deciziei din apel, pe baza probelor administrate. Art. 305 C. proc. civ., consacra regula inadmisibilitatii probelor noi in recurs, cu exceptia inscrisurilor emanate de la partile din proces, care ar fi putut avea inraurire asupra solutiei, daca ar fi fost folosite de instanta a carei hotarare s-a atacat. Ori, in situatia de fata, inscrisul nou nu a fost depus la dosarul cauzei din culpa aparatorului recurentei parate Primaria Municipiului Hunedoara, care avea obligatia de a indeplini obligatiile prescrise de lege, conform regulilor procedurale si in termenele legale.
Invocarea de catre recurenta a lipsei rolului activ (desi nu expressis verbis) din partea instantei, in raport de faptul ca in cuprinsul facturii era mentionat acelasi numar de contract ca si in cuprinsul delegatiei de reprezentare a partii, precum si faptul ca in nota de cheltuieli depusa la instanta de fond s-a strecurat o eroare materiala in sensul indicarii altui platitor al onorariului, nu poate exonera partea in culpa de indeplinirea obligatiilor stabilite prin contractul de asistenta juridica.
In raport de aceste precizari, Inalta Curte, constatand legalitatea deciziei pronuntata de catre instanta de apel, in temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmeaza a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de parata primarul Municipiului Hunedoara impotriva deciziei comerciale nr. 106/A din 27 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Alba Iulia, sectia comerciala.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 23 aprilie 2010.
Interesant
