Judecatoria este competenta sa se pronunte asupra suspendarii sanctiunilor contraventionale complementare aplicate prin proces-verbal

Prin sentinta civila nr. 6475/9 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost respinsa cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta SC ABR SA in contradictoriu cu parata ANPC - CJPC Bistrita.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs reclamanta.
Tribunalul, examinand in baza prevederilor art. 304 si 3041 Cod procedura civila hotararea atacata atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, constata ca aceasta este temeinica si legala, nefiind dat niciun motiv de casare sau modificare a hotararii.
La data de 18.10.2010 recurentei reclamante i s-a intocmit de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - CJPC Bistrita-Nasaud procesul-verbal de contraventie seria ANPC nr. 0003719 prin care a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 40.000 lei pentru incalcarea art. 46 lit. h, 46 lit. s, 46 lit. t din OUG 50/2010. Prin acelasi proces-verbal s-a aplicat reclamantei si sanctiunea complementara prevazuta de art. 88 alin. 1 lit. C din OUG 50/2010, dispunandu-se aducerea contractelor in conformitate cu prevederile legale in maxim 15 zile, sanctiune complementara a carei suspendare este ceruta de reclamanta pe calea ordonantei presedintiale ce formeaza obiectul prezentului contract .
Astfel cum a mentionat instanta de fond, potrivit art. 88 alin. 3 din OUG nr. 50/2010 contestarea in instanta a procesului-verbal de contraventie nu suspenda de drept executarea sanctiunilor contraventionale complementare dispuse, legiuitorul prevazand astfel o exceptie de la regula prevazuta de art. 32 alin 3 din OG 2/2001 potrivit careia plangerea contraventionala suspenda executarea sanctiunilor aplicate prin procesul-verbal de contraventie.
Este eronata insa concluzia instantei de fond potrivit careia, suspendarea judecatoreasca in cazul sanctiunilor complementare prevazute de art. 88 din OUG nr. 50/2010 este inadmisibila, deoarece legiuitorul nu a prevazut posibilitatea suspendarii pe cale judecatoreasca a masurilor complementare.
Art. 88 alin.3 din OUG nr. 50/2010 exclude doar suspendarea de drept, nu si suspendarea judecatoreasca a acestei categorii de sanctiuni, iar ``ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus``.
Insa, pentru admisibilitatea cererii de suspendare trebuie verificate conditiile prevazute de art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existenta unor cazuri bine justificate si prevenirea unei pagube iminente, analiza ce trebuie efectuata de judecatorie in cadrul plangerii contraventionale, ca cerere accesorie cererii principale, pentru urmatoarele considerente:
Prin Decizia nr. 1219/2010, Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in sensul ca regimul juridic al contraventiilor si, pe cale de consecinta procedura de solutionare a plangerii contraventionale, nu intra in domeniul de reglementare a legii organice, conform art. 73 din Constitutie, astfel incat s-a concluzionat ca art. 32 alin 2 din OG nr. 2/2001 nu limiteaza controlul judecatoresc al actelor autoritatilor publice.
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este un act administrativ individual, iar judecatoria este competenta material sa judece cauzele avand ca obiect anulare proces-verbal de contraventie, potrivit art. 32 din OG nr. 2/2001.
Aceasta reglementare constituie, in realitate, exceptia de la regula potrivit careia, tribunalul este competent sa judece cauzele de contencios administrativ, conform art. 2 pct. 1 litera d din Codul de procedura civila.
Avand in vedere cele de mai sus, tribunalul retine ca judecatoria este competenta sa se pronunte asupra suspendarii sanctiunilor contraventionale complementare aplicate prin proces-verbal, in temeiul art. 88 din OUG nr. 50/2010, ca cerere accesorie cererii principale avand ca obiect anularea procesului-verbal de contraventie, fiind incidente prevederile art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 si nu in calea aleasa de reclamanta-recurenta, respectiv ordonanta presedintiala.