Declaratia de impunere fiscala. Penalitati pentru nedepunerea declaratiei. Distinctie in raport cu natura impozitului

Penalitatea datorata pentru nedepunerea declaratiei pentru profit impozabil, difera de aceea datorata pentru venit impozabil.

Curtea de Apel Bucuresti � Sectia de contencios administrativ, prin sentinta nr.598 din 5 iunie 2002, a respins actiunea reclamantei SC. �EK. BV�, de anulare a deciziei nr.283/2000 a Ministerului Finantelor Publice si a procesului verbal nr.11217/1999 al Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a Municipiului Bucuresti de obligare a reclamantei la plata sumei de 58.919.045 lei, cu titlu de penalitate pentru depunerea cu intarziere a declaratiei privind obligatii de plata la bugetul de stat . Instanta a retinut ca reclamanta realizeaza �venituri� impozabile si, deci, in baza Ordonantei Guvernului nr.24/1996, datoreaza penalitatea stabilita de organele fiscale, nefiind aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.68/1997 care prevad alta penalitate pentru nedepunerea declaratiei de impunere pentru �profit�.
Reclamanta a declarat recurs, sustinand ca gresit nu s-a stabilit penalitatea, de numai 500.000 lei, pentru depunerea cu intarziere a declaratiei pentru �profit�.
Recursul este fondat.
Notiunile de �profit� si �venit� nu sunt identice, ele acoperind doua sfere semantice apropiate, dar nu substituibile una prin alta.
In materie de asezare a a impozitelor si taxelor, de instituire a unor regimuri fiscale distincte pentru anumite categorii bunuri sau platitori, reglementarile sunt de stricta interpretare, neputand fi aplicate extensiv sau restrictiv prin adaugire la lege.
In conformitate cu prevederile art.13 alin.1 pct.d din Ordonanta Guvernului 68/1997, se penalizeaza cu 500.000 lei, nedepunerea declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil.
Dispozitiile citate folosind expres cuvantul �profit� urmeaza, in mod obligatoriu, sa se ia in considerare aceasta categorie (notiune) fiscala. Folosirea, prin echipolenta, a celor doi termeni fiscali nu este admisibila, la fel ca si o interpretare a textului in sensul asimilarii notiunii de profit cu cea de venit.
In consecinta, cunoscand ca societatea reclamanta, prin structura sa functionala nu realizeaza si nu poate, obiectiv, realiza profit � fapt necontestat in cauza � se impune concluzia ca nerespectarea obligatiei de depunere a declaratiei de impozite si taxe cade sub incidenta textului precitat, fiind sanctionabila cu plata penalitatii in suma de 500.000 lei.
Este advarat ca prevederile art.1 alin.1 din Ordonanta Guvernului 24/1996 invocate prin decizia nr.283/2000 data de Ministerul Finantelor Publice in cadrul controlului administrativ jurisdictional prealabil, ar putea crea, in raport cu textul mai sus analizat, o anumita ambiguitate, justificandu-se eventual, precizari legislative, dar chestiunea, ca atare, excede competenta instantelor de judecata .
Oricum, in solutionarea prezentului litigiu, trebuie retinut ca fiind aplicabile dispozitiile art.13 alin.1 pct.d din Ordonanta Guvernului 68/1997, si pentru faptul ca acest act normativ este posterior Ordonantei Guvernului nr.24/1996, republicata in anul 1999.
In consecinta, recursul declarat fiind fondat, a fost admis, s-a casat in parte sentinta recurata si s-au anulat actele emise de organele de control si administrativ jurisdictionale cu privire la suma de 58.919.045 lei, exonerand-o pe reclamanta de plata acestei sume, mai putin 500.000 lei reprezentand penalitatea datorata in temeiul art.13 alin.1 pct.d din Ordonanta Guvernului 68/1997.