Taxa vamala. Diferente in minus. Caz in care nu se datoreaza majorari de intarziere

Nu se datoreaza majorari de intarziere daca diferentele in minus de taxe vamale, s-au achitat in termen de 7 zile de la data comunicarii actului constatator incheiat cu ocazia controlului ulterior vamuirii. Termenul de 7 zile este un termen de gratie acordat titularului operatiunii comerciale pentru achitarea debitului, conform art.61 alin.3 din Legea 141/1997, iar nu termen de executare silita in sensul prevazut de art.13 din Ordonanta Guvernului 11/1996 si art.141 din Legea 141/1997.

Societatea comerciala reclamanta a solicitat anularea deciziei nr.7 din 5 februarie 2001 si a adresei nr.1918 din 13 iunie 2000, acte intocmite de parata Directia Generala a Vamilor � Directia Regionala Vamala Interjudeteana Bucuresti si sa se constate ca nu datoreaza majorarile de intarziere in suma de 97.958.499 lei deoarece diferentele de taxe vamale, stabilite de Biroul Vamal Targoviste, au fost achitate in termen de 5 zile de la data la care i-a fost comunicat actul constatator incheiat in exercitarea controlului vamal ulterior
Curtea de Apel Ploiesti � Sectia de contencios administrativ si comercial, prin sentinta nr.126 din 23 mai 2001, a admis actiunea, a anulat actele atacate si a exonerat pe reclamanta de plata majorarilor de intarziere.
Instanta a retinut ca reclamanta a respectat dispozitiile art.61 alin.3 din Legea 141/1997, achitand diferentele in minus de taxe vamale in termen de 7 zile de la comunicarea actului constatator incheiat cu ocazia controlului ulterior vamuirii si ca, nefiind depasit acest termen de gratie, nu datoreaza majorari de intarziere, conform art.164 din aceeasi lege.
Impotriva sentintei a declarat recurs parata Directia Generala a Vamilor, prin Directia Regionala Vamala Interjudeteana Bucuresti.
Recurenta a sustinut ca instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art.13 din Ordonanta Guvernului 11/1996 si art.141 din Legea 141/1997, potrivit carora intimata datoreaza majorari de intarziere pentru neachitarea taxelor vamale la data scadentei obligatiei bugetare, care este data inregistrarii datoriei vamale; ca termenul de 7 zile prevazut de Legea 141/1997 este un termen in care autoritatea vamala are dreptul de a proceda la executarea silita a debitorului, iar nu un termen scadent, cum eronat s-a considerat in hotararea atacata.
Recursul este nefondat.
In actul constatator nr.23 din 28 aprilie 2000, in exercitarea controlului vamal ulterior, Unitatea Vamala Targoviste a stabilit ca pentru importul efectuat cu declaratia vamala de import nr.1339 din 29 ianuarie 1999, intimata-reclamanta datoreaza taxe vamale in suma de 73.048.843 lei. In acelasi act constatator s-a consemnat ca datoria vamala astfel stabilita, a fost achitata cu ordinele de plata nr.1046 si nr.1047 din 20 aprilie 2000.
Aceasta situatie de fapt, necontestata de recurenta, a fost corect apreciata de catre instanta de fond ca temei pentru exonerarea intimatei-reclamante la plata majorarilor de intarziere in suma de 97.958.499 lei, calculate dupa stingerea datoriei vamale, prin actul nr.1918 din 13 iunie 2000 al Unitatii Vamale Targoviste.
Solutia instantei de fond este conforma dispozitiilor art.61 alin.3 din Legea 141/1997, care prevede ca diferentele in minus de taxe vamale constatate la controlul vamal ulterior trebuie achitate de titularul operatiunii comerciale in termen de 7 zile de la data comunicarii si ca nerespectarea acestui termen atrage suportarea de majorari de intarziere aferente diferentei respective.
Aceste dispozitii legale cuprind reglementarea speciala a datoriei vamale stabilite in cadrul controlului vamal ulterior si cum in cauza au fost contestate majorarile aferente unei asemenea datorii, apar ca nefondate criticile recurentei privind gresita aplicare a legii.
Totodata, aceste dispozitii legale, corect interpretate si aplicate de instanta de fond, infirma sustinerile din recurs referitoare la incidenta in cauza a prevederilor art.13 din Ordonanta Guvernului 11/1996 si art.141 din Legea 141/1997, care reglementeaza scadenta datoriei vamale stabilite la inregistrarea declaratiei vamale, iar nu cea constatata in procedura controlului vamal ulterior.
Contrar sustinerii recurentei, termenul de7 zile de la comunicarea diferentei de taxe vamale datorate a fost prevazut de art.61 alin.3 din Legea 141/1997 ca un termen de gratie acordat titularului operatiunii comerciale pentru achitarea debitului stabilit la controlul vamal ulterior, iar nu pentru executarea silita a acestuia si pentru calculul majorarilor de intarziere datorate numai in caz de nerespectare a termenului.
In consecinta, intimata-reclamanta a fost nelegal obligata sa plateasca majorarile de intarziere calculate de la data operatiunii de vamuire a marfurilor importate si solutia instantei de fond de anulare a actelor referitoare la acest debit.
Recursul a fost respins ca nefondat.