Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Compunerea completului care judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, infractiunile prevazute in
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazute in sectiunea I, cap.II, t.I, C. orc. pen.., partea generala,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea privind organizarea judiciară
Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea privind organizarea judiciară
Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind organizarea judiciară
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Legea privind organizarea judiciară
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este activitatea desfasurata de organele de urmarire penala si instantele de judecata, si rezolvarile date de aceste organe in cazurile concrete de competenta lor; este ansamblul solutiilor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie, ca urmare al exercitarii recursului in interesul legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea privind organizarea judiciară
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Legea privind organizarea judiciară
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
In continuare va prezentam textul integral al deciziei:
DECIZIA Nr. V din 26 septembrie 2005
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 09/02/2006
Dosarele nr. 9/2005, nr. 15/2005 si nr. 18/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina
recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la compunerea completului care judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, infractiunile prevazute in
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor prevazute in art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 78 de judecatori din totalul de 107 judecatori in
functie .
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a relevat ca, dintre recursurile in interesul legii, pe rol la acest termen, cele declarate in dosarele nr. 9/2005 si nr. 15/2005 au legatura indisolubila cu
recursul in interesul legii declarat in Dosarul nr. 18/2005, avand ca obiect reglementarea de baza asupra careia instantele s-au pronuntat in mod diferit. Conchizand in legatura cu acest aspect, procurorul a solicitat sa se dispuna reunirea celor trei cauze privind recursuri declarate in interesul legii.
Sectiile Unite, constatand ca, intr-adevar, exista legatura indisolubila intre chestiunile de
drept cu privire la care se sustine, prin cele trei recursuri in interesul legii, ca au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti, in temeiul art. 721, cu referire la art. 164 din
Codul de procedura civila, dispun reunirea acestor
cauze .
In continuare, avand cuvantul, procurorul a pus
concluzii pentru admiterea recursului in interesul legii, cu privire la toate cele trei aspecte evidentiate in dosarele reunite, in sensul de a se stabili ca infractiunile prevazute in Legea 78/2000, precum si cauzele
derivate din cele la care se refera aceasta
lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, de complete formate dintr-un singur judecator, iar in cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele mentionate in Legea 78/2000, completele de judecata se constituie potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea 304/2004, modificata si completata.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii de fata, constata urmatoarele:
I. In aplicarea dispozitiilor art. 57 din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin
Legea 247/2005 (devenit art. 54 in urma republicarii legii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod diferit cu privire la compunerea completului care judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, infractiunile prevazute in
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Astfel, unele instante au considerat ca dispozitiile art. 29 din Legea 78/2000, in continutul ce li s-a dat prin art. I pct. 23 din Legea 161/2003, conform carora "pentru judecarea in prima
instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate", iar "la judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori", au ramas aplicabile si dupa modificarea adusa dispozitiilor art. 57 din Legea 304/2004, referitoare la compunerea completului de judecata, prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005.
S-a motivat ca dispozitiile art. 29 din Legea 78/2000, referitoare la formarea completului specializat, pentru judecarea in prima
instanta a infractiunilor prevazute in aceasta lege, fiind cuprinse intr-o
lege speciala care deroga de la reglementarea cu caracter general, sunt aplicabile si dupa intrarea in vigoare a modificarilor aduse art. 57 din
Legea 304/2004 prin
Legea 247/2005.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, pentru judecarea infractiunilor de coruptie prevazute in Legea 78/2000, completele de la judecatorii, tribunale si curti de
apel trebuie sa fie formate dintr-un singur judecator, conform reglementarii date prin art. 57 din Legea 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005. In acest sens au fost invocate prevederile art. XIII din titlul XVI al acestei din urma legi, potrivit carora "la data intrarii in vigoare a prezentei legi orice
dispozitie contrara se abroga".
Aceste din urma instante au interpretat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, prin art. 29 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 23 din Legea 161/2003, s-a statuat la alin. (1) ca "pentru judecarea in prima
instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate", iar la alin. (2), ca "la judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori".
Ulterior, ca urmare a modificarii ce i s-a adus prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, articolului 57 din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara i s-a dat un nou cuprins, in cadrul caruia la alin. 1 s-a prevazut: "cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima
instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de
apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale."
Dispozitiei cu caracter
imperativ din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara nu i se poate opune interpretarea bazata pe invocarea caracterului derogatoriu al reglementarii cuprinse in art. 29 alin. (2) din Legea 78/2000, in sprijinul careia se face referire la caracterul special al ultimei legi, cata vreme chestiunea respectiva a fost solutionata in mod neechivoc de legiuitor.
Sub acest aspect, este de observat ca prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 se prevede ca "la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice
dispozitie contrara se abroga".
Or, cat timp din aceasta
dispozitie imperativa rezulta neindoielnica
vointa a legiuitorului ca, prin actele normative privind reforma justitiei, sa se unifice modalitatea de formare a completelor de judecata in toate cazurile unde este posibil, precum si abrogarea expresa, in scopul aratat, a dispozitiilor contrare din alte legi, se constata ca prevederea art. 29 alin. (2) din Legea 78/2000, referitoare la formarea completelor de judecata, nu mai are aplicare.
Asa fiind, in raport cu abrogarea, prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, a dispozitiilor art. 29 alin. (2) din Legea 78/2000, privind formarea completelor de judecata, se impune a se stabili ca infractiunile prevazute in aceasta
lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un
judecator.
II. Tot astfel, reglementarea cuprinsa in art. 57 alin. (1) din Legea 304/2004, potrivit careia cauzele de competenta in prima
instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de
apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia celor privind conflictele de munca si de asigurari sociale, este aplicabila si in cazul oricaror situatii
derivate din cele prevazute in aceasta lege, cum sunt cele referitoare la
arestarea preventiva si la prelungirea duratei acesteia in cursul urmaririi penale.
Este de retinut, sub aspectul mentionat, ca aplicabilitatea cu caracter general a dispozitiilor art. 57 alin. (1) din Legea 304/2004, in continutul ce li s-a dat prin Legea 247/2005, nu poate fi limitata doar la faza judecatii, deoarece nici una dintre dispozitiile specifice prin care este reglementata procedura arestarii si a prelungirii acesteia in cursul urmaririi penale, cum sunt cele cuprinse in art. 1491 si 159 din
Codul de procedura penala, nu contine prevederi contrare. Dimpotriva, prin art. 1491 alin. 4 din
Codul de procedura penala, in continutul ce i s-a dat prin art. I pct. 17 din
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 109/2003, se prevede ca "propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii", aducandu-se astfel o precizare semnificativa, in plus, la reglementarea corespunzatoare anterioara, prevazuta la alin. 6 al aceluiasi articol, in care se mentiona doar ca "propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator".
Rezulta deci ca se impune a se stabili ca si orice alte cauze
derivate din cele prevazute in
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, tot de complete formate dintr-un singur
judecator.
III. In fine, in
practica judiciara s-au pronuntat solutii diferite si in legatura cu numarul de judecatori din care trebuie sa fie format completul, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, in cazul cand acestea judeca in prima
instanta infractiuni de coruptie savarsite de alte persoane decat cele la care se refera art. 1 din
Legea 78/2000.
Astfel, in timp ce unele instante s-au pronuntat in sensul ca, in cazul judecarii in prima
instanta de infractiuni de coruptie comise de alte persoane decat cele prevazute in art. 1 din Legea 78/2000, completele trebuie formate din 2 judecatori, potrivit art. 29 alin. (2) din aceasta lege, alte instante, dimpotriva, au considerat ca nici in asemenea situatii nu exista temeiuri care sa justifice formarea completului cu mai mult de un
judecator.
Ultimele instante au procedat corect.
Pe langa caracterul limitativ de aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2000, care exclude incidenta ei in cazul altor persoane decat cele la care se refera art. 1, este de retinut ca, asa cum s-a subliniat in considerentele prevazute la pct. I, in legatura cu interpretarea ce trebuie data dispozitiilor referitoare la competenta instantelor judecatoresti, instituite prin art. 57 din Legea 304/2004, modificata si completata prin
Legea 247/2005 (devenit art. 54 in urma republicarii), acest text de
lege este aplicabil si in cazul in care actul de
sesizare a instantei priveste infractiuni de coruptie.
Sub acest aspect, prevederea cuprinsa in art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 ca "la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice
dispozitie contrara se abroga" impune concluzia ca, prin acest act normativ privind reforma justitiei, s-a instituit un singur criteriu de formare a completelor de judecata in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, abrogandu-se astfel dispozitia contrara inscrisa in art. 29 alin. (2) din
Legea 78/2000.
Asa fiind, in raport cu dispozitiile legale mentionate, prevederea cuprinsa in art. 29 alin. (2) din Legea 78/2000, referitoare la formarea completului de judecata in prima instanta, in cazul infractiunilor de coruptie, nu este aplicabila nici daca asemenea fapte au fost comise de alte persoane decat cele vizate limitativ prin aceasta
lege .
Rezulta deci ca in toate situatiile mentionate privind infractiuni de coruptie completul de judecata in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, se formeaza cu un singur judecator, nerespectarea dispozitiilor referitoare la aceasta compunere a instantei atragand nulitatea hotararii conform prevederilor art. 197 alin. 2 si 3 din
Codul de procedura penala.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 4142 din
Codul de procedura penala, urmeaza a se admite
recursul in interesul legii si a se stabili, in aplicarea art. 57 din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea 247/2005, ca infractiunile prevazute in Legea 78/2000, ca si orice alte cauze
derivate din cele prevazute in aceasta
lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un singur judecator, iar in cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele la care se refera art. 1 din Legea 78/2000, completele de judecata se constituie tot potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea 304/2004, modificata si completata (devenit art. 54 in urma republicarii legii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005).
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit
recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie .
In aplicarea dispozitiilor art. 57 din
Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea 247/2005, stabilesc:
1. Infractiunile prevazute in
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si orice alte cauze
derivate din cele prevazute in aceasta
lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un singur
judecator.
2. In cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele mentionate in Legea 78/2000, completele de judecata se constituie potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea 304/2004, modificata si completata prin
Legea 247/2005.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din
Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26 septembrie 2005.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr.
NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu
Interesant
