Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii

  Publicat: 15 Jul 2014       2410 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
In cazul in care instanta a aplicat inculpatului pedeapsa inchisorii de 3 ani, pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, cu retinerea circumstantei atenuante a provocarii, Codul penal anterior constituie legea penala mai favorabila in raport cu noul Cod penal, intrucat noul minim special de 6 ani al pedepsei inchisorii prevazut in art. 195 pentru infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte nu poate fi redus, ca efect al retinerii circumstantei atenuante a provocarii, conform art. 76 alin. (1) din noul Cod penal, sub 4 ani inchisoare.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin sentinta nr. 71 din 1 aprilie 2013 pronuntata de Tribunalul Suceava, Sectia penala, inculpatul C.G. a fost condamnat la 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta in art. 183 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

In temeiul dispozitiilor art. 71 C. pen. anterior, s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a si b) C. pen. anterior, ca pedeapsa accesorie.

In temeiul dispozitiilor art. 81 C. pen. anterior, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei pe durata termenului de incercare de 5 ani, calculat potrivit dispozitiilor art. 82 C. pen. anterior.

In temeiul dispozitiilor art. 71 alin. (1) si (5) C. pen. anterior, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii constand in interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a si b) C. pen. anterior.

S-a admis actiunea civila introdusa de partea civila - Spitalul Judetean de Urgenta ``S.`` si a fost obligat inculpatul C.G. la plata sumei de 3.342,01 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare.

S-a admis, in parte, actiunea civila formulata de partea civila M.N. si a fost obligat inculpatul C.G. la plata catre aceasta a sumei de 14.000 lei, cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.

Prin decizia nr. 136 din 25 octombrie 2013 a Curtii de Apel Suceava, Sectia penala si pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de procuror, de partea civila M.N. si de inculpatul C.G. impotriva sentintei penale nr. 71 din 1 aprilie 2013 pronuntata de Tribunalul Suceava, a fost desfiintata in totalitate sentinta atacata si in rejudecare:

Inculpatul C.G. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prevazuta in art. 183, cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 alin. (1) lit. a) si c) raportat la art. 76 alin. (2) C. pen. anterior, la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

In temeiul art. 861 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, pe un termen de incercare de 6 ani, stabilit in conditiile art. 862 C. pen. anterior.

S-a facut aplicarea art. 863 alin. (1) C. pen. anterior.

In temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, a fost suspendata executarea pedepselor accesorii stabilite de instanta de fond pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.

A fost admisa, in parte, actiunea civila introdusa de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta ``S.`` si a fost obligat inculpatul C.G. la plata sumei de 2.339,4 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare victima.

A fost admisa, in parte, actiunea civila formulata de partea civila M.N. si a fost obligat inculpatul C.G. la plata catre aceasta a sumei de 9.800 lei, cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.500 lei, cu titlu de daune morale.

Impotriva acestei decizii, intre altii, inculpatul C.G. a declarat, in termen legal, recurs.

Inculpatul C.G., invocand cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, a solicitat: in principal, achitarea sa in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. anterior, cu aplicarea art. 44 C. pen. anterior; in subsidiar, prin reevaluarea circumstantelor atenuante deja retinute, sa se procedeze la o reindividualizare a pedepsei, in sensul reducerii cuantumului acesteia.

Examinand recursul declarat de inculpatul C.G. in raport cu motivele de casare invocate si cu prevederile legale incidente, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare:

Preliminar, Inalta Curte de Casatie si Justitie observa ca decizia recurata a fost pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia penala si pentru cauze cu minori, la 25 octombrie 2013, deci ulterior intrarii in vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, iar recursul declarat de inculpat a fost inregistrat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la 7 noiembrie 2013, situatie in care acesta este supus casarii in limita motivelor de recurs prevazute in art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, care este legea procesual penala aplicabila recursului de fata.

Cu privire la recursului inculpatului C.G.:

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o limitare a devolutiei recursului, in sensul ca unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substantial sau incluse in sfera de aplicare a cazului de casare prevazut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, intentia clara a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrange controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinara, doar la chestiuni de drept .

Rezulta, asadar, ca, in cazul recursului declarat impotriva deciziilor pronuntate in apel, nici recurentii si nici instanta nu se pot referi decat la lipsurile care se incadreaza in cazurile de casare prevazute de lege, neputand fi inlaturate pe aceasta cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurata, ci doar acele incalcari ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate in art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior.

In acest sens, se constata ca, printre cazurile de casare abrogate in mod expres de Legea nr. 2/2013, a fost si cel reglementat anterior in art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., situatie in care criticile formulate de inculpat care se subsumau acestor prevederi legale nu mai pot face obiectul examinarii de catre instanta de ultim control judiciar, recursul limitandu-se, asa cum s-a aratat in dezvoltarile anterioare, la motivele de casare expres prevazute de lege.

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. anterior era unul dintre cele care permiteau, in mod exceptional, examinare situatiei de fapt de catre instanta de recurs.

Aceasta verificare nu mai este permisa de lege, cat timp art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior reglementeaza doar motive de casare ce vizeaza chestiuni de drept ale hotararilor recurate. Astfel, criticile recurentului inculpat privind gresita condamnare si cererea de achitare in temeiul art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. anterior excede cazurilor de casare prevazute in art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, intrucat se refera la aspecte de fapt ale cauzei.

Totodata, in realizarea aceluiasi scop, de a include in sfera controlului judiciar exercitat de instanta de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat si pct. 14 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, stabilindu-se ca hotararile sunt supuse casarii doar atunci cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.

Critica inculpatului vizand reindividualizarea pedepsei, prin reevaluarea circumstantelor atenuante, in sensul reducerii cuantumului acesteia, nu intra sub incidenta cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, neputand fi examinata nici in raport cu pct. 14 al aceluiasi articol, cata vreme este evident ca, in realizarea aceluiasi scop, de a include in sfera controlului judiciar exercitat de instanta de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat si pct. 14 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, stabilindu-se ca hotararile sunt supuse casarii doar atunci cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege, reglementandu-se, asadar, un caz de casare exclusiv de nelegalitate, astfel incat netemeinicia deciziei atacate - sub singurul aspect al individualizarii pedepsei - nu mai poate fi examinata in recurs.

Examinand, din oficiu, recursul declarat de inculpat si in raport cu prevederile art. 5 C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata si apreciaza dupa cum se arata in continuare:

- art. 183 C. pen. anterior prevede pedeapsa inchisorii de la 5 la 15 ani, in timp ce art. 195 C. pen. prevede pedeapsa inchisorii de la 6 la 12 ani;

- in speta, imprejurarea ca maximul special prevazut in art. 195 C. pen. - 12 ani inchisoare - este sensibil mai mic decat cel prevazut in art. 183 C. pen. anterior - 15 ani inchisoare - desi ar putea induce ideea ca legea penala noua este mai favorabila, este lipsita de relevanta cata vreme, ca efect al aplicarii art. 76 alin. (2) C. pen. anterior, pedeapsa stabilita inculpatului a fost coborata sub minimul special (de la 5 la 3 ani inchisoare), cu aplicarea art. 861 C. pen. anterior;

- daca s-ar proceda la schimbarea incadrarii juridice, din art. 183 C. pen. anterior, in art. 195 C. pen., s-ar crea inculpatului, in propria cale de atac, o situatie mai grea (contrar prohibitiei exprimate in principiul non reformatio in pejus) sub urmatoarele aspecte:

- inlaturarea inevitabila a circumstantelor atenuante judiciare, prevazute in art. 74 alin. (1) lit. a) si c) C. pen. anterior, neavand corespondent in art. 75 C. pen.;

- circumstanta atenuanta a provocarii (art. 73 lit. b C. pen. anterior - art. 75 alin. 1 lit. a C. pen.), definitiv castigata cauzei, nu ar mai putea avea ca efect coborarea pedepsei sub minimul special (6 ani inchisoare, potrivit art. 195 C. pen. in loc de 5 ani inchisoare, potrivit art. 183 C. pen. anterior), art. 76 alin. (2) C. pen. anterior fiind inlocuit cu art. 76 alin. (1) C. pen., text de lege ale carui prevederi sunt evident defavorabile inculpatului din moment ce ar conduce la aplicarea unei pedepse de minimum 4 ani inchisoare (in loc de 3 ani inchisoare);

- in acest cuantum (ce ar reprezenta minimul legal posibil, dupa cum deja s-a aratat), pedeapsa ar urma sa fie efectiv executata intr-un loc de detinere, aplicarea art. 91 alin. (1) C. pen. (privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere) fiind exclusa;

- evitarea incalcarii principiului non reformatio in pejus nu ar fi posibila decat prin ``combinarea`` art. 195 C. pen. cu art. 74 alin. (1) lit. a) si c), art. 73 lit. b) si art. 76 alin. (2) C. pen. anterior, adica prin crearea unei lex tertia, ceea ce, in mod evident, este inadmisibil.

Fata de cele aratate, legea penala veche - Cod penal anterior - se invedereaza a fi mai favorabila inculpatului.

Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul declarat si de inculpatul C.G. impotriva deciziei nr. 136 din 25 octombrie 2013 a Curtii de Apel Suceava, Sectia penala si pentru cauze cu minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 5 martie 2014


Citeşte mai multe despre:    Aplicarea legii in timp    Noul cod penal    Inselaciune    Lovituri cauzatoare de moarte



Comentează: Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii
Alte Speţe

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1074 din 26 martie 2014

Prescriptia dreptului la actiune implinita inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 3537 din 9 septembrie 2013

Aplicarea dispozitiilor Noului Cod Civil referitoare la actiunea in revendicare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 357 din 30 ianuarie 2013

RIL admis. Exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului. Aplicarea legii in timp
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 4/2013

Sporuri. Solicitare drepturi banesti
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta civila nr. 88 din 17-ian-2012

Drepturi banesti. Sporuri salariale
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia C.A.F., Sentinta civila nr. 88 din 17.01.2013

Dispozitii tranzitorii. Hotarare pronuntata in prima instanta de judecatorie dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 202/2010. Cai de atac. Competenta
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, incheierea nr. 326 din 25 februarie 2011



Articole Juridice

Care sunt consecintele abandonului de familie?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Aplicarea in timp a Noului Cod civil
Sursa: EuroAvocatura.ro

Eutanasierea. Uciderea la cererea victimei (art. 188 Noul Cod Penal)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Cauzele Justificative din Noul Cod Penal (art. 18 - 22)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Cauzel de neimputabilitate in Noul Cod penal (art. 23 - 30)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Tentativa in Noul Cod Penal (art. 31 - 33)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Unitatea si Pluralitatea de infractiuni in Noul Cod penal (Art. 34 - 44)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut