Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Hotararea judecatoreasca prin care s-au acordat daune cominatorii constituie titlu executoriu

Hotararea judecatoreasca prin care s-au acordat daune cominatorii constituie titlu executoriu

  Publicat: 01 Nov 2007       11986 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Articolul 580 din Codul de procedura civila arata ca: Toate cheltuielile de executare aratate Ón acest titlu vor fi Ón sarcina deposedatului.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie, de a nu face ceva, de a se abtine de la o anumita conduita pe care, in lipsa obligatiei,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Legea privind Societatile comerciale
Act adoptat de organele de stat,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act adoptat de organele de stat,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra libertatii persoanei,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:

DECIZIA Nr. XX din 12 decembrie 2005
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 13/03/2006



Dosar nr. 16/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la admisibilitatea cererilor prin care se solicita obligarea debitorilor ce nu-si indeplinesc obligatiile de a face sau de a nu face la plata de daune cominatorii, dupa intrarea in vigoare a art. 580 ind. 3 din Codul de procedura civila, precum si la problema daca hotararea judecatoreasca prin care s-au acordat daune cominatorii constituie titlu executoriu.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 108 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Florenta Balta.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca daunele cominatorii, care reprezinta o sanctiune pecuniara, se pot aplica si in conditiile reglementarii obligarii debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803 din Codul de procedura civila, precum si ca hotararea prin care se acorda daune cominatorii este susceptibila de executare silita, la cererea creditorului, in limita daunelor-interese dovedite.

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. In aplicarea dispozitiilor art. 5803 din Codul de procedura civila, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la solutionarea cererilor prin care se solicita obligarea la daune cominatorii a debitorilor obligatiilor de a face sau de a nu face, in conditiile reglementarii posibilitatii constrangerii debitorului la indeplinirea acelor obligatii, prin aplicarea unei amenzi civile.
Astfel, unele instante au considerat ca, ulterior introducerii in Codul de procedura civila a art. 5803, prin care a fost reglementata procedura constrangerii debitorului la indeplinirea obligatiei de a face sau a obligatiei de a nu face, prin aplicarea unei amenzi civile, cererea de obligare a acestuia la plata de daune cominatorii nu mai este admisibila.
S-a motivat ca, in conditiile aplicabilitatii dispozitiilor art. 5803 alin. 1 din Codul de procedura civila, daunele cominatorii nu mai sunt operante deoarece acest text de lege consacra principiul indeplinirii obligatiei debitorului de a face sau de a nu face prin constrangerea acestuia pe calea aplicarii unei amenzi civile, concretizata in condamnarea sa la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de intarziere, pana la executarea obligatiei in natura, iar cadrul legal pentru solicitarea de despagubiri intr-un astfel de caz este reglementat la alin. 2 al aceluiasi articol, in sensul ca, "pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese".
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca este admisibila cererea privind obligarea la daune cominatorii si in conditiile reglementarii posibilitatii constrangerii debitorului la indeplinirea obligatiei de a face sau a obligatiei de a nu face, prin aplicarea unei amenzi civile in temeiul art. 5803 alin. 1 din Codul de procedura civila.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, prin reglementarea de ansamblu privind executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face, cuprinsa in art. 5802-5805 din Codul de procedura civila, este instituita procedura ce permite ca debitorul unei obligatii de a face sau de a nu face, la care se refera un titlu judecatoresc, sa fie constrans sa indeplineasca acea obligatie fie el insusi, fie alte persoane pe cheltuiala sa.
In cadrul acestei proceduri, prin art. 5803 alin. 1 din Codul de procedura civila s-a prevazut ca, "daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile", mentionandu-se in continuare ca "instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu". Textul mentionat este aplicabil in mod corespunzator, potrivit art. 5804 alin. 1 din Codul de procedura civila, si in cazul cand titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.
Or, reglementarea unui atare mijloc de constrangere, pentru a infrange rezistenta manifestata de debitor la executarea obligatiei de a face sau de a nu face, cuprinsa in titlul executoriu, nu exclude folosirea dreptului de a se recurge la obligarea debitorului la daune cominatorii, cat timp prin nici o dispozitie a legii nu este inlaturata o astfel de posibilitate.
In aceasta privinta, este de observat ca daunele cominatorii, constand in condamnarea debitorului la plata catre creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, saptamana sau luna de intarziere, pana la executarea obligatiei in natura ei specifica, isi au temeiul in dubla functiune - jurisdictio et imperium - pe care o are judecatorul, cu consecinta prerogativei sale de a ordona si masurile necesare ducerii la indeplinire a celor dispuse prin hotararea pe care o pronunta.
Cu toate ca in sistemul dreptului civil roman problema daunelor cominatorii nu a fost reglementata printr-o dispozitie cu caracter general, aceasta institutie este consacrata prin norme speciale.
Asemenea dispozitii, prin care se face referire la sanctiunea platii de daune, sunt cuprinse in art. 48 alin. (2) din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, precum si in art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede ca, in cazul in care termenul nu este respectat, "reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere".
Rezulta deci ca daunele cominatorii reprezinta o sanctiune pecuniara, ce se aplica de instantele de judecata in vederea asigurarii executarii unei obligatii de a face sau de a nu face, determinata prin hotarare judecatoreasca, precum si ca suma de bani stabilita sa fie achitata cu acest titlu este independenta de despagubirile ce trebuie sa constituie echivalentul prejudiciului cauzat, iar ratiunea acordarii unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrangere asupra debitorului care persista in neexecutarea obligatiei pe care si-a asumat-o, prin silirea lui la plata catre creditor a unor sume calculate in raport cu durata intarzierii indeplinirii obligatiei de a face sau de a nu face.
Sub acest aspect este de retinut ca, in cazul cand cuantumul daunelor cominatorii nu este suficient determinat in momentul pronuntarii hotararii judecatoresti, stabilirea acestuia cu precizia necesara se poate asigura, potrivit dispozitiilor cuprinse in teza finala a art. 379 alin. 4 din Codul de procedura civila, prin efectuarea calculului exact, in faza executarii silite, in conformitate cu prevederile art. 3712 alin. 2 din acelasi cod.
In consecinta, se impune a se constata ca prin reglementarea data in cuprinsul art. 5803 din Codul de procedura civila nu s-a inlaturat posibilitatea recurgerii la institutia daunelor cominatorii pentru silirea debitorului sa indeplineasca obligatia de a face sau de a nu face, ci, dimpotriva, pe langa mentinerea acestui instrument de constrangere, s-a instituit si amenda civila ca mijloc de determinare a debitorului sa isi indeplineasca obligatia asumata.
2. Tot in legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 5803 din Codul de procedura civila, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la problema daca hotararea judecatoreasca prin care s-au acordat daune cominatorii constituie titlu executoriu.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca hotararile judecatoresti prin care debitorii sunt obligati sa plateasca daune cominatorii au caracter de titlu executoriu.
In motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca a pretinde transformarea mai intai, printr-o hotarare judecatoreasca, a daunelor cominatorii in daune-interese ar insemna sa fie golita de continut insasi hotararea de obligare la daune cominatorii, al caror rol este tocmai acela de a asigura o constrangere imediata si eficienta a debitorului pentru a-si indeplini obligatia de a face sau de a nu face, pe care si-a asumat-o.
Facandu-se referire la dispozitia cu caracter general prevazuta la art. 379 alin. 2 din Codul de procedura civila, potrivit careia, daca datoria consta intr-o suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana ce, mai intai, se va face lichidarea, s-a considerat ca, in cazul daunelor cominatorii stabilite sub forma unei sume fixe, calculata pe zile sau pe alt termen de intarziere, creanta cominatorie este totusi lichida, intrucat cuantumul acesteia poate fi determinat pe baza titlului executoriu, in conformitate cu reglementarea data prin art. 379 alin. 4 din Codul de procedura civila, chiar daca pentru aceasta ar fi nevoie de o noua socoteala.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca, datorita caracterului incert si nelichid al unor asemenea creante, hotararile judecatoresti prin care s-a dispus obligarea la daune cominatorii nu pot fi puse in executare, fiind necesar ca, in prealabil, sa se stabileasca, dupa regulile dreptului comun in materia raspunderii civile, suma ce reprezinta prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin intarzierea executarii, cu consecinta transformarii daunelor cominatorii in daune compensatorii.
In motivarea acestui punct de vedere s-a relevat ca, datorita caracterului nelichid al creantei reprezentand daune cominatorii, declansarea procedurii executarii acestora ar face necesara mai intai transformarea lor in daune-interese, pentru a se acorda creditorului, cu titlu definitiv, numai partea din valoarea daunelor cominatorii care reprezinta prejudiciu efectiv cauzat prin intarziere, neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiei.
Aceasta din urma interpretare corespunde spiritului legii.
Asa cum s-a mai invederat, daunele cominatorii constituie un mijloc juridic subsidiar de infrangere a rezistentei debitorului la executarea silita si au un caracter provizoriu, fiind acordate pana cand acesta isi va indeplini obligatia asumata si cu posibilitatea ca instanta de judecata sa le modifice daca va considera necesar.
Fara sa reprezinte un mijloc, direct sau indirect, de executare silita asupra bunurilor debitorului, aceste daune constituie totusi o modalitate de constrangere ce rezulta din amenintarea cu o atare executare daca debitorul nu isi indeplineste obligatia asumata.
Fata de caracterul lor provizoriu, in cazul in care debitorul executa obligatia, daunele cominatorii vor trebui sa fie reduse la cuantumul despagubirilor datorate pentru intarzierea executarii, iar in cazul in care debitorul refuza executarea, cuantumul lor ar trebui convertit totusi la valoarea exacta a prejudiciului suferit prin neexecutare, o alta solutie nefiind posibila.
Intr-adevar, in sistemul nostru de drept, despagubirea nu poate depasi valoarea prejudiciului pentru ca diferenta s-ar transforma intr-o pedeapsa civila in favoarea creditorului, care s-ar imbogati in acest mod fara justa cauza.
Ca urmare, nici executarea silita nu s-ar putea porni pe baza cuantumului provizoriu al daunelor cominatorii, dat fiind caracterul lor incert si nelichid.
Fiind de principiu deci ca daunele cominatorii reprezinta numai un mijloc de constrangere a debitorilor la indeplinirea obligatiei convenite, precum si ca suma stabilita in cadrul acestor daune nu poate fi considerata certa si lichida, revine instantei de judecata indatorirea ca, dupa executarea obligatiei respective, sa transforme acele daune in daune compensatorii, stabilind, potrivit regulilor dreptului comun privind raspunderea civila, suma ce reprezinta prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin intarzierea executarii.
In atare situatie, concluzia ce se impune sub acest ultim aspect este aceea ca hotararea judecatoreasca prin care s-au stabilit daune cominatorii nu este susceptibila de executare silita, fiind necesar ca aceste daune sa fie transformate mai intai de instanta de judecata, la cererea creditorului, in daune compensatorii.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se decide, in aplicarea art. 5803 din Codul de procedura civila, ca orice cerere privind obligarea la daune cominatorii este admisibila si in conditiile reglementarii amenzii civile prevazute in acest text de lege, precum si ca hotararea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibila de executare silita, la cererea creditorului, numai in limita daunelor-interese, compensatorii, dovedite ulterior, in fata instantei, cu ocazia transformarii in astfel de daune a daunelor cominatorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:
Cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibila si in conditiile reglementarii obligarii debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803 din Codul de procedura civila.
Hotararea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibila de executare silita, la cererea creditorului, in limita daunelor-interese dovedite.
Obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica din 12 decembrie 2005.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent-sef, Victoria Maftei

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:    Expertilor



Comentează: Hotararea judecatoreasca prin care s-au acordat daune cominatorii constituie titlu executoriu
Alte Speţe

Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Sporul acordat nelegal nu poate fi recuperat de angajator daca intra sub masura amnistiei fiscale si in cazul in care datoria salariatului nu este scadenta, lichida si exigibila
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 153/2017, in sedinta publica din 21 februarie 2017

Nu este vorba de creante afectate de termen suspensiv in cazul creantelor constatate prin hotarare judecatoreasca, intrucat acestea sunt, de la data pronuntarii, certe, lichide si exigibile
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 470/2017, in sedinta publica din 14 martie 2017

Anulare decizie reincadrare data fiind lipsa unei norme legale care sa impuna transformarea functiei de conducere in functie de executie
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 146/2017, in sedinta publica din 24 februarie 2017

Particularitatile daunelor morale in raportul angajator-salariat fata de obligatia de reparare a prejudiciului material cauzat salariatului. Fapta unica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1106/2017, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Convocarea la cercetare disciplinara din cuprinsul careia nu se poate cunoaste in mod obiectiv obiectul cercetarii, atrage anularea deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 428/2017, in sedinta publica din 6 februarie 2017

Angajatorul va putea fi obligat la corectarea declaratiei fiscale prin declaratii rectificative ori de cate ori transmite date nereale
Pronuntaţă de: Tribunalul Mehedinti Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 123/2017, in sedinta publica din 9 februarie 2017

Angajamentul de plata nu constituie un titlu de creanta recunoscut de lege in baza caruia angajatorul poate pretinde salariatului repararea unui prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 372/2017, in sedinta publica din 16 martie 2017

Nu poate fi primita interpretarea potrivit careia eliminarea discriminarilor salariale s-ar aplica doar anumitor categorii de personal, nu si magistratilor
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 273/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017

Bugetul persoanei juridice de drept public nu stabileste in concret ce sporuri se acorda sau nu, astfel ca nementionarea sporului nu echivaleaza cu neacordarea sa
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 202/2017, in sedinta publica din 07.03.2017



Articole Juridice

Nulitate, cu efect retroactiv, a unui contract incheiat de banca cu un consumator. Competenta instantei.
Sursa: EuroAvocatura.ro

Dreptul Uniunii nu impune ca o persoana sa desfasoare o activitate salariata intr-un stat membru pentru a beneficia pe teritoriul acestui stat de prestatii familiale pentru copiii sai cu resedinta in alt stat membru
Sursa: EuroAvocatura.ro

Precizari privind evaluarea functionarilor publici pentru anul 2018, conform Legii nr. 24/2019
Sursa: MCP Cabinet avocati

La nivelul UE, interzicerea pe etape a tigaretelor si a tutunului de rulat aromate este valida
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acte necesare si conditii pentru primirea de subventii de catre angajatorii care incadreaza personal din randul somerilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Precizari privind stabilirea salariilor in constructii ca urmare a adoptarii OUG 114/2018
Sursa: EuroAvocatura.ro

Precizari privind salariul minim brut pe tara garantat in plata aplicabil de la 1 ianuarie 2019 si legea zilierilor
Sursa: MCP Cabinet avocati