Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 357 din 23 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 954 din 18 octombrie 2004

[...]
Prin Incheierea din 17 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 11.648/2003, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala �Efect Media" - S.R.L. din Bucuresti, parte responsabila civilmente intr-o cauza penala ce are ca obiect infractiunea prevazuta de art. 206 din Codul penal.

In motivarea exceptiei autorul acesteia sustine ca art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor si creeaza posibilitatea ca persoana vatamata sa exercite in mod abuziv dreptul sau procesual. De asemenea, in opinia sa, textul de lege criticat acorda persoanei vatamate drepturi mult mai largi decat cele ale presupusului faptuitor care este citat in calitate de inculpat, desi legea il prezuma nevinovat pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare. In final, arata ca dispozitiile criticate incalca si dreptul la un proces echitabil, putand a fi de natura a afecta impartialitatea judecatorului, care pune in miscare actiunea penala, iar apoi judeca si fondul cauzei.

Judecatoria Sector 4 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si art. 21 din Constitutie . Prevazand ca, in cazul anumitor infractiuni, punerea in miscare a actiunii penale se poate face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, legiuitorul a apreciat ca, in aceste cazuri, procesul penal nu trebuie sa se desfasoare contrar vointei persoanei vatamate si a inlocuit, in consecinta, principiul oficialitatii procesului penal cu cel al disponibilitatii. Aceste reglementari nu afecteaza impartialitatea judecatorului care, punand in miscare actiunea penala, indeplineste actul de incepere a procesului penal, dar nu se pronunta asupra vinovatiei persoanei acuzate de savarsirea infractiunii, putand, in final, chiar sa o achite.

In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens arata ca textul de lege criticat nu incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor si nu prevede privilegii sau ingradiri ale exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre partile in proces . De asemenea, aminteste ca, in virtutea prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (2), instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului. Mai mult, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale. Asa fiind, stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea prealabila si a celor in cazul carora sesizarea instantei de judecata se face prin plangerea prealabila directa a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera optiune a legiuitorului. In final, Guvernul aminteste ca prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala pronuntandu-se prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 318/2002, Decizia nr. 230/2003 si Decizia nr. 381/2003, in sensul respingerii exceptiilor de neconstitutionalitate ca neintemeiate.

Avocatul Poporului apreciaza ca fiind neintemeiate criticile de neconstitutionalitate, atat prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1), cat si prin raportare la cele ale art. 21 din Constitutie . Astfel, arata ca toate partile implicate in procesul penal au drepturi si obligatii egale, iar dispozitiile legale criticate nu prevad privilegii sau ingradiri ale exercitarii drepturilor procesuale pentru nici una dintre parti. Asa fiind, in opinia sa, acest text legal asigura tocmai accesul liber la justitie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, conform precizarii autorului exceptiei si incheierii de sesizare, dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, potrivit carora: �Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere .�

In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea urmatoarelor dispozitii constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): �Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.�;

- Art. 21 alin. (3): �Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.�

Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, stabilirea competentei instantelor judecatoresti si a procedurii de judecata reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului.

In lumina acestor dispozitii constitutionale, apare ca justificata instituirea de catre legiuitor a exceptiei de la principiul oficialitatii procesului penal, inscris in art. 2 alin. (2) din Codul de procedura penala. Astfel, legea penala prevede ca pentru urmarirea anumitor infractiuni, expres si limitativ determinate, este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar legea procesual penala prevede ca in cazul acestor infractiuni actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

In ceea ce priveste pretinsa incalcare a principiului constitutional al egalitatii cetatenilor, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu instituie nici privilegii si nici discriminari, aplicandu-se deopotriva tuturor cetatenilor care se afla intr-o situatie identica, respectiv sunt persoane vatamate in urma savarsirii vreuneia dintre infractiunile nominalizate.

Din examinarea atenta a argumentelor invocate de autorul exceptiei, Curtea observa ca, desi acesta sustine, in mod explicit, neconstitutionalitatea art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala, criticile formulate vizeaza alin. (2) lit. a) al aceluiasi articol, care prevede infractiunile in cazul carora plangerea prealabila a persoanei vatamate se adreseaza direct instantei de judecata .

Aceste dispozitii sunt, de asemenea, aplicabile tuturor persoanelor vatamate prin savarsirea infractiunilor respective.
Instanta judecatoreasca, primind plangerea prealabila, este obligata sa o solutioneze, fapt pentru care trebuie sa puna in miscare actiunea penala pentru a da curs procesului penal. Persoana acuzata prin plangere, ca fiind autorul infractiunii, are, in mod firesc, pozitia procesuala de inculpat, ceea ce nu este echivalenta cu cea de condamnat, neatingand astfel principiul prezumtiei de nevinovatie.
Reglementarea legala nu afecteaza nici impartialitatea instantei judecatoresti, intrucat judecatorul care pune in miscare actiunea penala declanseaza doar procesul penal, fara a se pronunta asupra existentei infractiunii sau asupra vinovatiei persoanei acuzate. Conditiile desfasurarii unui proces echitabil sunt asigurate in continuare pe baza normelor procedurale privind judecata in prima instanta, iar apoi in caile de atac.

In fine, Curtea observa ca dispozitiile art. 279 alin. (1) din Codul de procedura penala au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie, invocate si in prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 230 din 3 iunie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 501 din 10 iulie 2003, si Decizia nr. 292 din 8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 3 septembrie 2003, instanta de contencios constitutional a respins aceste critici ca neintemeiate, sprijinindu-se pe argumente asemanatoare celor din prezenta cauza.
[...]