Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod

  Publicat: 24 Nov 2007       3405 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 403 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 697 din 3 august 2005

A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, exceptie ridicata de Dan Vasilica Petrea in Dosarul nr. 338/P/2005 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Decizia penala nr. 187/R din 22 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 338/P/2005, Curtea de Apel Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod. Exceptia a fost ridicata de Dan Petrea Vasilica in fata Tribunalului Vrancea care, prin Incheierea de sedinta din 28 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.261/P/2004, a respins ca inadmisibila exceptia invocata. Impotriva acestei incheieri, inculpatul a declarat recurs. Curtea de Apel Galati - Sectia penala a admis recursul astfel formulat si a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate invocata.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate aduc atingere dreptului invinuitului la un proces echitabil, precum si dreptului la aparare al acestuia, intrucat conditioneaza anularea actelor facute cu incalcarea dispozitiilor legale. Astfel, cata vreme incalcarea dispozitiilor art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala nu este sanctionata de lege decat in conditiile in care s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului in cauza, si numai daca aceasta incalcare este invocata intr-un anumit termen, este lasata la latitudinea instantei restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii actelor de urmarire penala intocmite cu nesocotirea legii. Ca urmare, se permite organelor de urmarire penala sa nesocoteasca drepturile constitutionale ale invinuitului, fara a fi sanctionate in mod obligatoriu actele nelegale ale acestora.
Se mai arata ca aprecierea pe care trebuie sa o faca instanta de judecata in conditiile art. 197 alin. (4) din Codul de procedura penala, potrivit caruia instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, “daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei“, “este pur arbitrara“, intrucat “in dispozitiile de procedura penala nu exista o delimitare a actelor de urmarire penala care servesc aflarii adevarului, fata de anumite acte de procedura care ar duce la alterarea adevarului judiciar“. Ca urmare, “invinuitul poate sau nu beneficia de refacerea acelor acte prin care i-au fost vatamate drepturile constitutionale“.

Autorul exceptiei sustine, de asemenea, ca textele de lege criticate creeaza o inegalitate intre invinuitii care invoca incalcarile drepturilor consacrate de dispozitiile art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala la primul termen de judecata cu procedura completa" si cei care nu fac acest lucru din nestiinta sau pentru ca nu beneficiaza de asistenta juridica .
Curtea de Apel Galati - Sectia penala arata ca “punctul de vedere al instantei cu privire la exceptia invocata [...]" este “[...] cel aratat in motivarea incheierii de sedinta din 28.02.2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.261/P/2004 al Tribunalului Vrancea“, incheiere prin care s-a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate invocata de Dan Petrea Vasilica, motivat de faptul ca aceasta nu are legatura cu solutionarea cauzei.

In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, decizia de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu sunt in contradictie cu textele constitutionale pretins incalcate, argumentele aduse de autorul exceptiei in motivarea acesteia privind doar probleme de aplicare a legii. Totodata, arata ca, potrivit art. 361 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala, inculpatul poate ataca cu apel incheierile instantei considerate nelegale.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate in raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece conditionarea anularii actului de procedura care nu indeplineste conditiile legale, de existenta unei vatamari ce nu poate fi inlaturata in alt mod, nu are semnificatia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sanctiunilor legale. Totodata, considera ca prevederile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc atingere dreptului la aparare si nici normelor constitutionale care reglementeaza egalitatea in fata legii. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala, potrivit carora “Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act. [...]
Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. (2) atrage nulitatea actului in conditiile alin. (1), numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.


De asemenea, autorul exceptiei face referire si la prevederile art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala, care reglementeaza ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii, respectiv prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror.

Textele constitutionale invocate in motivarea exceptiei au urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.“;
- Art. 21 alin. (3): “Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.“;
- Art. 24 alin. (2): “In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu .

Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.

Curtea retine ca nulitatea reprezinta o sanctiune procedurala extrema, care intervine numai atunci cand alte remedii nu sunt posibile. Cum insa nu orice incalcare a unei norme procedurale provoaca o vatamare care sa nu poata fi reparata decat prin anularea actului, legiuitorul, in art. 197 alin. (1) din Codul de procedura penala, a instituit regula potrivit careia nulitatea actului facut cu incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal intervine numai atunci cand s-a adus o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod. Aceasta reglementare reflecta preocuparea legiuitorului de a salva actele procedurale care, desi initial nu au respectat formele procedurale, isi pot atinge scopul, prin completarea sau refacerea lor. Nimic nu impiedica persoana interesata ca, in ipoteza in care exista o vatamare ce nu poate fi inlaturata, sa invoce si sa dovedeasca vatamarea pretinsa .

Asa fiind, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale privind egalitatea cetatenilor in fata legii si dreptul la un proces echitabil, deoarece, pe de o parte, acestea sunt aplicabile in egala masura tuturor celor carora li s-a produs o vatamare in drepturile lor procesuale prin incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal, asigurandu-se astfel dreptul partilor la un proces echitabil, iar pe de alta parte, conditionarea anularii actului de procedura care nu indeplineste conditiile prevazute de lege de existenta unei vatamari ce nu poate fi inlaturata in alt mod nu are semnificatia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sanctiunilor legale sau a unei derogari de la obligativitatea respectarii legii de catre organele de cercetare penala.
Curtea mai retine ca instituirea, prin art. 197 alin. (4) din Codul de procedura penala, a unor termene privind invocarea incalcarii dispozitiilor legale ce reglementeaza desfasurarea procesului penal (cu exceptia incalcarilor vizand dispozitiile prevazute de art. 197 alin. (2) din acelasi cod), nu este de natura sa aduca atingere drepturilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, ci, dimpotriva, este menita sa asigure solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, in concordanta cu exigentele constitutionale ale dreptului la un proces echitabil. De asemenea, contrar sustinerilor autorului exceptiei, nu se aduce atingere in acest mod principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, eventuala necunoastere a legii nefiind, de altfel, un criteriu de discriminare, in sensul dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala. In plus, faptul ca, in conformitate cu art. 197 alin. (4) teza finala din Codul de procedura penala, instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, constituie o garantie ca nerespectarea legii nu va ramane nesanctionata.

In sfarsit, nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de dispozitiile constitutionale privind dreptul la aparare, intrucat textele legale ce fac obiectul exceptiei nu impiedica partile sa fie asistate de un aparator, ales sau numit din oficiu .
In argumentarea exceptiei de neconstitutionalitate se face referire si la dispozitiile art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala, care reglementeaza ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii, respectiv prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror. Curtea observa in acest sens ca, in realitate, ceea ce a determinat invocarea exceptiei de neconstitutionalitate este modul de aplicare si interpretare a legii, pretinsa incalcare, in speta, a dispozitiilor art. 255 si art. 257 din Codul de procedura penala determinand critica normelor procedural penale care reglementeaza nulitatile. Or, art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale stabileste ca aceasta nu se poate pronunta sub aceste aspecte, ci numai asupra intelesului contrar al legii in raport cu dispozitiile Constitutiei.
De altfel, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, in raport de critici similare, prin Decizia nr. 113 din 24 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 14 martie 2005. Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata prin aceasta decizie, cat si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si in prezenta cauza.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, exceptie ridicata de Dan Vasilica Petrea in Dosarul nr. 338/P/2005 al Curtii de Apel Galati - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2005.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. (1) si (4) din Codul de procedura penala cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod
Articole Juridice

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

(P) Avocat Dreptul Muncii Brasov. Asistenta si Reprezentare Juridica
Sursa: MCP Cabinet avocati

Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domen
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice

Monitorul Oficial din data de 15 iunie 2017
15 Jun 2017 | 751

Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...