Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie

Decizia nr. 460 din 20 septembrie 2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 19 octombrie 2005

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de C.P. in Dosarul nr. 1.500/2005 al Tribunalului Mehedinti - Sectia civila.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 411D/2005, care are acelasi obiect .
La apelul nominal in Dosarul nr. 411D/2005, se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 411D/2005 la Dosarul nr. 410D/2005, avand in vedere faptul ca sunt indeplinite cerintele conexarii prevazute de art. 53 alin. (5) din Legea 47/1992.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea, intrucat dosarele au obiect identic.

Curtea, avand in vedere identitatea de obiect a dosarelor mentionate, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 411D/2005 la Dosarul nr. 410D/2005, care este primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila, avand in vedere jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 395/2005.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 28 aprilie 2005, pronuntate in dosarele nr. 1.500/2005 si nr. 1.504/2005, Tribunalul Mehedinti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, devenit art. 28 alin. (5) prin Legea 601/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004. Exceptia a fost ridicata de C.P. si de C.M., G.R., S.A.C., M.T., D.P., E.S., A.G., A.M.C., C.M.G., E.C., L.G., T.T., D.Z., A.T., M.A., M.P., A.B., D.G., C.Z., S.N.C., L.V.E., A.I.M., C.M.O., D.T., M.C.C., S.G. in cadrul unor litigii de munca avand ca obiect obligarea Ministerului Finantelor Publice, a Ministerului Justitiei, respectiv a Ministerului Public, a Curtii de Apel Craiova si a Tribunalului Mehedinti la plata drepturilor salariale reprezentand 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, cu privire la incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ca nu exista in realitate complete specializate pentru judecarea cauzelor de coruptie, marea majoritate a judecatorilor sectiilor penale ale tribunalelor si curtilor de apel solutionand acest gen de cauze si, ca atare, nu se justifica acordarea unor drepturi salariale sporite. Totodata, aceste cauze nu necesita o specializare anume fata de alte categorii de cauze, solutionate de alte sectii ale acelorasi instante si, de asemenea, nu presupun un grad de complexitate sporit fata de acestea. Mai arata ca acest gen de cauze nu supune judecatorul cauzei unor pericole mai mari decat cele la care este expus procurorul care a instrumentat cauza, care poate fi din cadrul parchetelor de pe langa tribunale sau curtile de apel. In acest sens, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 89/2003, prin care s-a statuat ca dispozitiile art. 8 din Legea 543/2002 sunt neconstitutionale, intrucat limiteaza aplicarea legii la pedepse, masuri si sanctiuni aplicate prin hotarari judecatoresti ramase definitive pana la data intrarii in vigoare a legii, excluzand pedepsele, masurile si sanctiunile aplicate ulterior pentru fapte savarsite pana la aceasta data .

Totodata, arata ca legiuitorul a acordat acest spor si in privinta altor categorii de cauze, cum sunt cele privind combaterea criminalitatii organizate si a terorismului, precum si tuturor judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta instanta.

In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constitutie, autorul exceptiei sustine ca acordarea sporului de 40% numai anumitor judecatori aduce atingere independentei judecatorului, intrucat repartizarea judecatorilor pe sectii si desemnarea judecatorilor specializati in cauze de coruptie se fac de presedintele instantei respective [potrivit art. 9 lit. l), art. 10 lit. c) si art. 11 lit. a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel, elaborat de Ministerul Justitiei, Directia generala organizare, resurse umane si relatii cu Ministerul Public.

Tribunalul Mehedinti - Sectia civila si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, aratand ca dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002, devenit art. 28 alin. (5) prin Legea 601/2004, incalca prevederile constitutionale ale art. 124 alin. (3) privind independenta judecatorilor, deoarece repartizarea cauzelor este atributul exclusiv al presedintelui instantei judecatoresti.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca dispozitia legala criticata trebuie inteleasa si interpretata �in contextul locului pe care il ocupa in zilele noastre lupta impotriva coruptiei in politicile interne si internationale�. In acest sens, Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei (adoptata la New York la 31 octombrie 2003 si ratificata de Romania prin Legea 365/2004) si Conventia penala privind coruptia din 1999 a Consiliului Europei (ratificata de Romania prin Legea 27/2002) contin prevederi distincte privind �Autoritati specializate�, cum ar fi art. 36 din Conventia ONU, potrivit caruia �Fiecare stat parte face astfel incat, conform principiilor fundamentale ale sistemului sau juridic, sa existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate in lupta impotriva coruptiei prin investigatii si reprimare. Acest organism sau aceste organisme ori aceste persoane isi vor acorda independenta necesara, conform principiilor fundamentale ale sistemului juridic al statului parte, pentru a putea exercita eficient functiile lor la adapost de orice influenta necuvenita. Aceste persoane sau personalul respectivului ori respectivelor organisme ar trebui sa aiba formarea si resursele adecvate pentru a-si exercita sarcinile�.

O dispozitie asemanatoare este prevazuta si in art. 20 din Conventia penala privind coruptia, a Consiliului Europei. Din aceste prevederi reiese atat obligatia existentei in statele semnatare ale Conventiei a unor organisme ori persoane specializate in lupta impotriva coruptiei, cat si cerinta ca aceste persoane sa dispuna de pregatirea si resursele adecvate pentru a-si indeplini sarcinile.
Ca urmare, dispozitiile art. 28 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 reprezinta transpunerea in dreptul intern a prevederilor internationale privind prevenirea si combaterea coruptiei, pe care Romania este obligata sa le respecte, ca parte semnatara a conventiilor. Totodata, Strategia nationala anticoruptie pe perioada 2005 - 2007 si Planul de actiune pentru implementarea acestei strategii prevad, ca una dintre masurile indeplinirii angajamentului din Pozitia Comuna a Uniunii Europene, �pregatirea profesionala specializata a personalului P.N.A., mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de coruptie si cooperare judiciara cu structuri similare din statele membre�.

In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, apreciaza ca autorii exceptiei dau o interpretare eronata principiului egalitatii cetatenilor in fata legii. Astfel, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia Plenului nr. 1/1994, principiul constitutional din art. 16 alin. (1) presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Or, dispozitiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminari, ele aplicandu-se in mod egal unei categorii de persoane care se afla intr-o situatie identica, adica �tuturor persoanelor specializate in lupta impotriva coruptiei, ce functioneaza in cadrul sistemului judiciar�. In acest caz diferentierea de tratament are la baza criterii obiective privind pregatirea lor profesionala diferita, specializata si formarea lor anume pentru activitatea de urmarire si judecare a infractiunilor de coruptie, ca si specificul acestor activitati, avand in vedere tipologiile diferite ale cazurilor de coruptie, ca si specificul cooperarii judiciare intre structurile specializate din sistemul nostru judiciar si structuri similare din alte state.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate, prin care se instituie un spor la indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru personalul prevazut de ipoteza normei legale, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat principiul egalitatii in drepturi nu presupune uniformitate, astfel incat, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Stabilirea unui tratament juridic diferentiat in cazul categoriilor de personal reprezinta o optiune a legiuitorului, justificata, in cazul dispozitiilor legale criticate, de complexitatea activitatii desfasurate, �precum si de necesitatea instituirii unor masuri imediate pentru intarirea capacitatii Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie�.
In ceea ce priveste invocarea art. 124 alin. (3) din Constitutie, apreciaza ca aceste dispozitii din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza de fata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


CURTEA,

examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din incheierile de sesizare ale Curtii Constitutionale, il constituie dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, dispozitii modificate prin art. IV pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 24/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, devenite dispozitiile art. 28 alin. (5) prin art. I pct. 8 din Legea 601/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004.
Astfel, dispozitiile legale criticate au urmatorul cuprins: �Personalul prevazut la alin. (1), judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie - potrivit art. 29 din Legea 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare -, procurorii care participa la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctii sai si procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza de un spor de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara. Personalul din Parchetul National Anticoruptie prevazut la alin. (2) si (3) beneficiaza de un spor de 30% pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfasoara.�

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin urmatoarelor dispozitii constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): �Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.�;
- Art. 124 alin. (3): �Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.�

Analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale care instituie un spor de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru anumiti magistrati, Curtea constata ca autorii exceptiei critica enumerarea limitativa a acestor categorii de magistrati, fiind nemultumiti de faptul ca dispozitia legala in discutie nu prevede acordarea acestui spor tuturor magistratilor.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, �fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului�.
In acest sens este si Decizia nr. 328 din 21 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 690 din 1 august 2005, prin care Curtea s-a pronuntat asupra dispozitiilor legale criticate, stabilind ca �nu are competenta de a completa prevederea legala potrivit careia sporul de 40% se aplica numai anumitor magistrati, ci intra in competenta exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale care sa instituie anumite discriminari pozitive. Justificarea instituirii acestui spor, in conditiile in care nu exista specializari pentru anumite categorii de magistrati, cum sunt judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezinta o problema de legiferare, iar nu una de constitutionalitate. In aceeasi ordine de idei, acordarea acestui spor si judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si procurorilor de la parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se inscrie in aceeasi competenta de legiferare, Curtea Constitutionala neputandu-se erija intr-un legislator pozitiv�.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Corneliu Popescu si de C.M., G.R., S.A.C., M.T., D.P., E.S., A.G., A.M.C., C.M.G., E.C., L.G., T.T., D.Z., A.T., M.A., M.P., A.B., D.G., C.Z., S.N.C., L.V.E., A.I.M., C.M.O., D.T., M.C.C., S.G. in dosarele nr. 1.500/2005 si nr. 1.504/2005 ale Tribunalului Mehedinti - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2005.