Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala

  Publicat: 23 Nov 2007       10177 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 461 din 20 septembrie 2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Puterile publice existente in stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Legea privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala, exceptie ridicata de V.D. in Dosarul nr. 161/2005 Judecatoria Brad .
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in aceasta materie.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 9 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 161/2005, Judecatoria Brad a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala. Exceptia a fost ridicata de V.D. intr-o cauza penala avand ca obiect solutionarea plangerii impotriva unei solutii dispuse de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate nu precizeaza nimic referitor la situatia in care procurorul nu a dat nici o solutie la cererea care ii era adresata pentru rezolvarea unui interes legitim . In acest mod procurorul poate da o solutie definitiva, prin simplul fapt ca “nu da solutie unei plangeri penale“, situatie care s-a vrut a fi evitata chiar prin introducerea art. 278 ind. 1 din Codul se procedura penala. Tocmai din aceste considerente, arata autorul exceptiei, este necesara “introducerea prevederii exprese ca lipsa unei solutii la oricare din modurile de sesizare a procurorului sa poata fi atacata la instanta“.

In final, autorul exceptiei releva chestiunile de fapt care s-au petrecut in cauza dedusa spre solutionare Judecatoriei Brad.
Judecatoria Brad si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (1) din Constitutiein masura in care nu consacra dreptul persoanei ale carei interese au fost vatamate prin nesolutionarea de catre procuror a plangerii formulate conform art. 221 - 222 din Codul de procedura penala, de a se adresa cu plangere in fata instantei, in conditiile in care, potrivit art. 337 din Codul de procedura penala, initiativa extinderii procesului penal apartine procurorului“.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat rolul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala nu este acela de a reglementa posibilitatea atacarii la instanta de judecata a tuturor actelor sau masurilor procurorilor, ci numai a solutiilor care finalizeaza procesul penal in faza de urmarire penala, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 182/2005. Pentru celelalte acte sau masuri ale procurorului, Codul de procedura penala reglementeaza fie posibilitatea atacarii lor la procurorul ierarhic superior, fie posibilitatea contestarii lor in fata instantei de judecata, atunci cand dosarul se afla pe rolul acesteia. “Tacerea" procurorului este si ea, in anumite situatii, sanctionata de cod, in special atunci cand aceasta afecteaza drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei. A extinde, insa, sensul art. 278 ind. 1 si la atacarea in instanta a lipsei raspunsului fata de o plangere ar insemna a-l deturna de la sensul pentru care a fost instituit. Totodata, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia extinderii dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala si la alte situatii neprevazute de text, prin care s-a statuat ca aceasta extindere nu poate fi acceptata intrucat ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, in contradictie cu art. 61 din Constitutie .

Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. Astfel, arata ca art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza posibilitatea formularii plangerii la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala, fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva “rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror“.
Cu privire la dreptul de petitionare, arata ca acest drept fundamental prevazut de Constitutie se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari, propuneri in legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, care nu presupun calea justitiei, la care autoritatile publice au obligatia de a raspunde in termenele si conditiile stabilite potrivit legii. Astfel, sesizarea instantei judecatoresti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori incalcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obtine numai pe calea justitiei nu este un aspect al dreptului de petitionare, ci se circumscrie unor reguli specifice, proprii activitatii de judecata . In acest sens sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 17/2005, nr. 27/2005, nr. 175/2004 si nr. 511/2004.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 52 alin. (1) din Constitutie, considera ca dispozitiile legale criticate nu aduc atingere, sub nici un aspect, dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine, in conditiile legii, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost sesizata, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, introduse prin Legea 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, avand urmatorul continut: “Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (1) din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
- Art. 51 alin. (4): “Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.“;
- Art. 52 alin. (1): “Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

Totodata, apreciaza ca prevederile legale criticate contravin si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la dreptul la o cale efectiva de atac.
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, prin ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia solicita “introducerea prevederii exprese ca lipsa unei solutii la oricare din modurile de sesizare a procurorului sa poata fi atacata la instanta“.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, “fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

Prin urmare, instanta de contencios constitutional nu se poate erija intr-un legislator pozitiv, aceasta fiind in contradictie cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de V.D. in Dosarul nr. 161/2005 al Judecatoriei Brad.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2005.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul se procedura penala
Articole Juridice

Suspendarea functionarilor publici pentru savarsirea de infractiuni. Efecte si remedii. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sarcina dovedirii faptului ca un pasager a fost informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport ae
Sursa: EuroAvocatura.ro

Serviciul oferit de Uber nu poate fi calificat drept "serviciu al societatii informationale"
Sursa: EuroAvocatura.ro



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...