din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1411 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 24 Nov 2007       6865 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 486 din 29 septembrie 2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 970 din 1 noiembrie 2005

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala �Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova in Dosarul nr. 1.112/2005 al Tribunalului Gorj - Sectia penala.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, aratand ca textele de lege criticate nu incalca accesul liber la justitie si nici dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotriva, reprezinta o concretizare a acestor principii constitutionale, asigurand controlul judecatoresc asupra actelor procurorului.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.112/2005, Tribunalul Gorj - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala �Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova in dosarul mentionat.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca reglementarea, ca etapa procesuala obligatorie, prealabila sesizarii instantei, a plangerii adresate prim-procurorului constituie o ingradire a dreptului persoanei de sesizare efectiva a unei instante nationale.

Tribunalul Gorj - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile legale criticate constituie o garantie in plus in favoarea petitionarilor care sunt nemultumiti de masurile si actele procurorului in cursul urmaririi penale, fiind creata posibilitatea legala ca eventualele greseli in apreciere ale procurorului ierarhic inferior sa fie verificate si eventual indreptate de catre primul-procuror al parchetului respectiv. Nu este ingradit accesul la justitie, intrucat impotriva solutiilor procurorului se poate face plangere la instanta judecatoreasca, in temeiul art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate constituie o garantie suplimentara, favorabila petitionarilor care sunt nemultumiti de masurile si actele procurorului in cursul urmaririi penale. Nu sunt ingradite liberul acces la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la un recurs efectiv, cata vreme legea procesual penala a prevazut ca impotriva acestor masuri adoptate de procuror se poate face plangere, potrivit art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, se arata ca nu poate fi retinuta, intrucat stabilirea unor reguli speciale de procedura in cazul judecarii plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala este realizata de legiuitor in exercitarea competentelor sale constitutionale, nefiind de natura sa incalce liberul acces la justitie, care presupune posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si in modalitatile instituite de lege. Cu privire la art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, se arata ca acest text de lege nu ingradeste liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in conformitate cu art. 21 din Constitutie .

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezulta din motivarea acesteia, il constituie dispozitiile art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, avand urmatorul cuprins:
- Art. 275: �Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.
Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.
Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.
�;
- Art. 276: �Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare.�;
- Art. 277: �Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.�;
- Art. 278: �Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. (6), art. 246 alin. (1) si art. 249 alin. (2).
Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator.
�;
- Art. 278 ind. 1 alin. (1): �Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Textele de lege criticate incalca, in opinia autoarei exceptiei, dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 21, privind accesul liber la justitie, precum si prevederile art. 6 paragraful 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.
Curtea retine ca dispozitiile art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, privind plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, constituie norme de procedura prin care legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, stabilita de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, si dand expresie principiului controlului ierarhic ce guverneaza activitatea procurorilor, in conformitate cu art. 132 alin. (1) din Constitutie, a creat posibilitatea ca eventualele masuri eronate luate de procuror sa fie indreptate de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat.
Nu se aduce astfel atingere liberului acces la justitie, dreptului la un proces echitabil sau dreptului de recurs efectiv la o instanta nationala, cata vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurarii actelor procurorului de catre instantele judecatoresti. In acest sens, art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala reglementeaza plangerea la instanta de judecata impotriva acelor acte prin care procurorul solutioneaza cauza penala, fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva �rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror�. Contrar sustinerilor autoarei exceptiei, aceste dispozitii legale reprezinta un raspuns la necesitatea consacrarii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instantei de judecata competente, atunci cand este nemultumita de solutia data plangerii sale contra actelor procurorului, asadar o concretizare a dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentala, care reglementeaza dreptul de acces liber la justitie, iar nu o incalcare a dispozitiilor constitutionale.

De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat atat cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 275 - 278 din Codul de procedura penala, cat si, printr-o bogata jurisprudenta, asupra constitutionalitatii art. 278 ind. 1 din Codul de procedura penala. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 17 din 20 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2005, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, si Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 481 din 7 iunie 2005. Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, pronuntata in deciziile mentionate, cat si considerentele care au fundamentat-o isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275 - 278 si art. 278 ind. 1 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala �Erstar Trading" - S.R.L. din Craiova in Dosarul nr. 1.112/2005 al Tribunalului Gorj - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 29 septembrie 2005.



Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...