Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod

  Publicat: 25 Nov 2007       5400 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 491 din 29 septembrie 2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 981 din 4 noiembrie 2005

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod, exceptie ridicata de G.L. in Dosarul nr. 2.007/2004 al Judecatoriei Turnu Magurele.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocat. Lipseste cealalta parte, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate arata ca textul de lege criticat, in redactarea actuala, incalca art. 24 din Constitutie, referitor la dreptul la aparare, si conduce la nerespectarea principiului legalitatii si al aflarii adevarului in cursul procesului penal. Se sustine ca dispozitiile art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, potrivit carora participantii la proces pot contesta notele grefierului pana la termenul de judecata urmator, nu sunt corelate cu dispozitiile art. 195 alin. (1) din acelasi cod, conform carora indreptarea erorilor materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se face la cerere sau din oficiu, intrucat acest din urma text nu fixeaza o limita temporala pentru aceasta.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibila, aratand ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992, necorelarea unor texte legale nu poate face obiect al controlului de constitutionalitate.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 23 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 2.007/2004, Judecatoria Turnu Magurele a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod, exceptie ridicata de inculpatul G.L. in dosarul mentionat.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca se aduce atingere dreptului la aparare, precum si principiului independentei si impartialitatii judecatorului, prin aceea ca art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala contravine prevederilor art. 195 alin. (1) din acelasi cod. Astfel, in timp ce, in conformitate cu art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, verificarea, completarea sau rectificarea notelor de sedinta in baza carora se intocmeste incheierea se realizeaza doar in caz de contestare de participantii la proces, pana la termenul urmator, art. 195 alin. (1) din acelasi cod prevede principiul indreptarii erorilor materiale evidente, la cererea celui interesat sau din oficiu, fara a fixa o limita temporala procesuala pentru aceasta. Asa fiind si intrucat in temeiul art. 304 alin. 5 din Codul de procedura penala, prin depasirea momentului procesual avut in vedere de textul de lege, opereaza decaderea participantilor din dreptul de a contesta notele grefierului, nu se mai poate proceda ulterior, in conformitate cu art. 195 alin. (1) din Codul de procedura penala, la indreptarea erorilor materiale evidente, nici chiar de catre judecator.
Judecatoria Turnu Magurele apreciaza ca textul de lege criticat este constitutional. Se arata ca, “daca, potrivit art. 195 din Codul de procedura penala, erorile materiale evidente din cuprinsul actului procedural se pot indrepta de instanta de judecata care a intocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu, in ceea ce priveste notele grefierului care se reflecta in incheiere (act procedural), prin care organele judiciare dispun in cursul judecatii, potrivit art. 311 din Codul de procedura penala, posibilitatea contestarii acestora si la alte termene ulterioare urmatorului termen prevazut de art. 304 alin. (5) din Codul de procedura penala ar tergiversa solutionarea dosarului si ar trena aflarea adevarului in cauza dedusa judecatii“.

In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu sunt in contradictie cu textele constitutionale pretins incalcate. Astfel, art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala nu contravine prevederilor art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare, intrucat “participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului si pot, exercitandu-si in cunostinta de cauza dreptul la aparare, sa le conteste pana la termenul urmator“. Se arata totodata ca normele criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la infaptuirea justitiei, intrucat se aplica nediscriminatoriu tuturor participantilor la proces, reglementarea modului si a mijloacelor prin care partile trebuie sa formuleze cereri si sa ridice exceptii in cursul procesului penal fiind menita tocmai sa asigure conditiile unui proces echitabil, in care partile sa dispuna de aceleasi mijloace de aparare si sa aiba posibilitatea sa isi exercite dreptul la aparare in mod efectiv si eficient.

Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate in raport cu prevederile art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat, in cazul in care notele privind desfasurarea sedintei de judecata nu ar fi corect redactate, partile au posibilitatea de a le contesta. Totodata, considera ca prevederile legale ce fac obiectul exceptiei nu incalca nici normele constitutionale care reglementeaza independenta judecatorilor, intrucat, prin notele privind desfasurarea procesului, grefierul nu face decat sa consemneze fapte concrete petrecute in sedinta, iar acestea nu au, in nici un fel, caracterul unei judecati propriu-zise.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, potrivit caruia “In caz de contestare, de catre participantii la proces, a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata . [...]
Notele grefierului pot fi contestate pana la termenul urmator
“, raportat la art. 195 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit caruia “Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care a intocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu“.

In sustinerea neconstitutionalitatii dispozitiilor legale criticate se invoca incalcarea prevederilor constitutionale care reglementeaza dreptul la aparare, cuprinse in art. 24 din Legea fundamentala, precum si a celor referitoare la independenta si impartialitatea judecatorilor, cuprinse in art. 124 alin. (2) si (3) din Constitutie .

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul exceptiei raporteaza prevederile legale referitoare la contestarea notelor privind desfasurarea sedintei de judecata, la cele privind indreptarea erorilor materiale, sustinand, in esenta, ca aplicarea art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala ar determina inaplicabilitatea art. 195 alin. (1) din Codul de procedura penala, cat priveste indreptarea erorilor materiale cuprinse in notele grefierului, fapt de natura a aduce atingere dreptului la aparare si principiilor constitutionale privind infaptuirea justitiei.
Or, asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedandu-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. In acelasi sens Curtea a mai retinut, de exemplu in Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, ca eventuala contradictie existenta intre dispozitiile unor legi in vigoare nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate.

Asa fiind, si avand in vedere dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea 47/1992, potrivit carora “Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]“, Curtea urmeaza sa respinga exceptia de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod, exceptie ridicata de Gabriel Lita in Dosarul nr. 2.007/2004 al Judecatoriei Turnu Magurele.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 29 septembrie 2005.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (3) si (5) din Codul de procedura penala, raportate la art. 195 alin. (1) din acelasi cod
Articole Juridice

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 153/2017 (+Anexele), privind salarizarea personalului platit din fonduri publice
LEGEA-CADRU nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice Cuprinde si An ...

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...