Legea spaniola �privind regimul juridic al cesiunii participatiilor publice in anumite intreprinderi� prevede conditiile de privatizare a mai multor i

Situatia de fapt
Legea spaniola �privind regimul juridic al cesiunii participatiilor publice in anumite intreprinderi� prevede conditiile de privatizare a mai multor intreprinderi spaniole din sectorul public. Aceasta lege, ca si decretele regale de executare sunt aplicabile unor intreprinderi ca Repsol (petrol si energie), Telefonica (telecomunicatii), Argentaria (banca), Tabacalera (tutun), Endesa (electricitate) Regimul de autorizare prealabila instaurat de legislatia spaniola se intinde asupra unor decizii importante privind dizolvarea, sciziunea, fuziunea, modificarea obiectului social, cesiunea de active sau participatii din capitalul social al anumitor intreprinderi.
Statutul British Airports Autorithy plc (BAA)- intreprindere privatizata care detine anumite aeroporturi internationale in Regatul Unit � creeaza o actiune specifica in favoarea guvernului britanic care ii confera puterea de a autoriza anumite operatiuni ale societatii (dizolvare, cesiune) De asemenea, statutul BAA impiedica achizitia de actiuni cu drept de vot care sa depaseasca 15% din capitalul social.
Comisia a introdus doua recursuri impotriva Spaniei si a Regatului Unit pentru violarea principiului liberei circulatii de capital .

Dreptul aplicabil
Art.56 TCE, Capitolul 4, Titlul III.

Solutia si principiile degajate de CJCE
CJCE a aratat in primul rand ca tratatul CE interzice orice restrictie a miscarilor de capitaluri intre statele membre la fel ca si intre acestea din urma si state terte. Investitiile sub forma de participatii constituie, potrivit reglementarilor comunitare, miscari de capitaluri. CJCE subliniaza ca regimul spaniol ca si regimul britanic antreneaza restrictii la miscarile de capitaluri intre statele membre.
Totusi, CJCE reaminteste ca o anumita influenta a statelor membre este justificata in intreprinderile privatizate cu activitate in domeniul serviciilor de interes general sau a celor strategice. Restrictiile, in cazul in care se aplica fara discriminare atat intreprinderilor nationale cat si celor comunitare pot fi justificate de ratiuni de interes general. Pentru a putea fi astfel justificate, aceste restrictii trebuie sa respecte principiul proportionalitatii, adica nu pot depasi ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivului urmarit. Un regim de autorizare administrativa prealabila raspunde principiului proportionalitatii daca
� se bazeaza pe criterii obiective, nediscriminatorii si cunoscute dinainte intreprinderilor in discutie
� orice persoana careia i se aplica o asemenea masura restrictiva trebuie sa dispuna de o cale de atac.
In ceea ce priveste regimul spaniol, CJCE a considerat ca Tabacalera (tutun) si Argentaria (grup de banci comerciale operand in sectorul bancar traditional) nu constituie entitati destinate sa furnizeze servicii publice. In ceea ce priveste intreprinderile Repsol (petrol), Endesa (electricitate) si Telefonica (telecomunicatii), CJCE a admis ca obstacolele aduse liberei circulatii de capitaluri pot fi justificate de motive de siguranta publica. Garantarea sigurantei aprovizionarii cu astfel de produse sau furnizarii unor astfel de servicii , in cazul in care exista o amenintare reala si suficient de grava, afectand un interes social fundamental, constituie un motiv de siguranta publica.
In acelasi timp, CJCE a considerat ca principiul proportionalitatii n-a fost respectat pentru ca:
� administratorii intreprinderilor dispuneau de puteri discretionare foarte largi, al caror exercitiu nu este supus nici unei conditii .
� investitorii nu cunosteau circumstantele specifice si obiective in care o autorizatie prealabila ar fi acordata sau refuzata.
� desi exercitarea unei cai de atac pare posibila, reglementarile spaniole in vigoare nu ofera judecatorului national criterii precise pentru a controla exercitarea puterii discretionare a autoritatii administrative.
In ceea ce priveste regimul britanic, guvernul britanic a aratat ca nu era vorba despre o restrictie adusa liberei circulatii a capitalurilor, in masura in care pe de-o parte nu s-ar aduce atingere liberului acces pe piata si pe de alta parte, statutul BAA intra in sfera de aplicare a dreptului societatilor, nu in sfera dreptului public. Astfel, guvernul a declarat ca nu s-a prevalat de ratiuni de interes general pentru a justifica reglementarile existente. CJCE a respins aceste argumente
In acest context, CJCE a declarat ca regimurile spaniol si britanic sunt contrare liberei circulatii a capitalurilor.

Evaluare
In perspectiva aderarii Romaniei la UE, va trebui tinut cont, atat in legislatie cat si in jurisprudenta si de interpretarile Curtii in aceasta materie. Astfel, in conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 56 si urm. TCE, se interzice orice restrictie a miscarilor de capitaluri intre statele membre la fel ca si intre acestea din urma si state terte. Totusi, obstacolele aduse liberei circulatii de capitaluri pot fi justificate de motive de siguranta publica si vor trebui sa respecte principiul proportionalitatii, adica nu pot depasi ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivului urmarit.