Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
la procurorul ierarhic superior celui care a solutionat
cererea . impotriva acestei din urma solutii nu se poate face
plangere la instanta, intrucat, potrivit art. 278 ind. 1
Codul de
procedura penala , o asemenea
plangere se poate face numai impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrlmitere in
judecata .
***
Prin
sentinta penala nr. 14 din 2 martie 2005, Curtea de
Apel Oradea a respins, ca inadmisibila,
plangerea formulata de B.M. impotriva ordonantei Parchetului de pe langa Curtea de
Apel Timisoara, mentinuta prin rezolutia Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie .
Instanta a retinut ca, prin cererea adresata Parchetului de pe langa Curtea de
Apel Timisoara,
invinuitul B.M. a cerut recuzarea procurorului care avea spre solutionare
cauza.
Prin
ordonanta Parchetului de pe langa Curtea de
Apel Timisoara cererea a fost respinsa, solutie mentinuta prin rezolutia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie .
Recursul petitionarului este nefondat.
In solutionarea recursului se constata ca nici art. 53
Codul de
procedura penala si nici alta
dispozitie legala nu prevede, in cadrul procedurii de solutionare a recuzarii in faza urmaririi penale, posibilitatea controlului judecatoresc asupra ordonantei procurorului care a solutionat cererea de
recuzare a unui
procuror.
Plangerea petentului, avand ca obiect recuzarea unui procuror, nu poate fi supusa judecatii instantei nici in cadrul procedurii prevazute in art. 278
Codul de
procedura penala , acest text referindu-se numai la
plangerea indreptata impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, ceea ce nu este cazul in speta.
Interesant
